Steve, n-aș fi crezut niciodată…

Când am început să citesc biografia lui Steve Jobs eram, așa cum mă știu mulți dintre voi, unul dintre detractorii brandului Apple, căruia îi contenstam până în pânzele albe valoare și pretențiile emise cu privire la produsele sale. Ce s-a întâmplat în decursul ultimelor 2-3 luni, cât mi-a luat să citesc biografia extensivă (nu am ca scuză decât lipsa de timp pentru a nu o fi terminat mai devreme), e de necrezut chiar și pentru mine.

Apple

Atenția mea s-a îndreptat către această companie acum vreo 2-3 ani, când iPhone-ul făcea furori în România și peste hotare, golind buzunare și isterizând fanii mai ceva la un concert The Beatles. Cum n-am fost niciodată fană înfocată a vreunui brand în afară de cele auto (Aston Martin mai ales), reușeam să înțeleg această pasiune doar parțial, însă nu reușeam să găsesc o justificare pentru costul produselor. Pentru mine Apple era un brand arogant, care promitea mai mult decât putea oferi.

Am avut nenumărate discuții, unele chiar aprinse, cu oameni care au încercat să-mi explice ce însemna brandul pentru ei, însă argumentele lor au trecut pe lângă mine fără să fie observate. În retrospectivă, poate că aș fi putut fi puțin mai deschisă, însă cum nimeni nu e perfect, sper să mă lăsați să scap cu basmaua curată de data asta.

Steve Jobs

Biografia lui Steve Jobs, scrisă de Walter Isaacson e o călătorie fascinantă prin viața lui Steve Jobs. Te uimește, te enervează, te sâcâie, te bucură, te întristează – te face să experimentezi momentele bune și pe cele dureroase. De mult n-am mai citit o carte care să cuprindă un așa cumul puternic de emoții, pe care să le transmită atât de bine și cu așa măiestrie și echilibru.

După prima parte a biografiei îl detestam și mai mult pe Steve Jobs, fiindcă acțiunile sale îmi confirmau ceea ce credeam deja despre Apple, companie pe care o vedeam ca fiind produsul său direct, modelat după chipul și asemănarea sa. Când am trecut însă în a doua parte a cărții am devenit mai deschisă față de eclecticul și emoționalul Jobs. Recunosc faptul că abia acum am înțeles fascinația pentru personalitatea sa, pentru produsele pe care le-a adus la viață și pentru compania pe care a creat-o. Această incursiune profundă în deciziile sale și în motivele din spatele lor mi-au dat lecții importante de viață și m-au făcut să fiu mai atentă la detalii pe care poate le ignoram până acum.

5 lecții de viață

Deși 5 e un număr care mă limitează, am decis să procedez asemenea lui Steve și să distilez concluziile pe care le-am formulat în urma acestei biografii până am obținut esența lor. Așadar, iată ce am învățat de la Steve Jobs, după ce el a plecat dintre noi.

1. Simplitudinea e cheia produselor și serviciilor care reușesc. Avem destulă complexitate în jurul nostru și dacă până acum ridiculizam suprasimplificarea pe care produsele Apple o propovăduiesc, acum realizez că e o ușurare să cumperi ceva ce poți folosi intuitiv. Puritatea și claritatea în design, în concept și în mentalitate sunt cele care aduc cele mai bune rezultate, fiindcă ele generează …

2. Viziunea – iată cheia prin care Steve Jobs a reușit să transforme o parte din industria tehnologiei mondiale. Jobs nu a fost un geniu din tipologia lui Einstein, dar a fost înzestrat cu o capacitate uimitoare de a corela informațiile, de a le încrucișa și de a obține rezultate spectaculoase. Deschiderea lui fantastică, deși contrazisă de percepția sa conform căreia produsele și serviciile sale trebuie să compună un sistem închis, către posibilități și îndrăzneala fără margini pe care a avut-o au lăsat în urmă lecții importante despre branding, poate unele dintre cele mai valoroase din ultimele zeci de ani.

3. Concentrarea absolută a lui Jobs pe produsul/serviciul/ideea la care lucra la un moment dat i-au conferit o putere de muncă uriașă. Perspectiva sa era una aproape radiografică, atât de profundă și detaliată încât înțeleg de ce deseori cădea în extrema excesului de nevoie de a controla totul. Steve a fost un perfecționist convins, însă fără aceste tendințe extreme și fără o pasiune devoratoare n-ar fi reușit să construiască ceea ce a construit.

4. Împinge-i pe ceilalți la maxim – unul dintre elementele cheie ale cărții și una dintre trăsăturile fundamentale ale personalității lui Jobs a fost al său câmp de distorsionare a realității, pe care îl provoca de unul singur și care îi făcea pe oamenii din jurul său să creadă că pot realiza orice. Culmea e că, de multe ori, chiar reușeau! Fie ea motivație pozitivă sau negativă, constantă era această abilitate a sa de a împinge oamenii dincolo de limitele lor. E un exercițiu care îți fortifică mult personalitatea și care te ajută să renunți la zona ta de confort și să găsești soluții nebănuite. Eu încerc să fac asta în mod consecvent, deși nu-mi iese întotdeauna.

5. Luciditatea – deși un tip dramatic și emoțional, Steve avea un simț aproape inuman de dezvoltat în ceea ce privește percepția și analiza celor din jur. În ciuda inadecvării sale, deseori voite, la contextele sociale pe care noi le considerăm normale, Jobs mi s-a părut unul dintre cei mai lucizi oameni despre care am citit vreodată. Fiecare detaliu, fiecare emoție erau înregistrate și analizate cu claritate. De aceea unele dintre deciziile pe care le-a luat păreau nebunești, însă s-au dovedit a fi cruciale pentru evoluția unei companii care m-a surprins prin inovativitate, excelență și căutarea neobosită a perfecțiunii.

Recunosc faptul că a recunoaște că Apple nu e companie încrezută și că Steve Jobs m-a impresionat de-a dreptul mă face să mă simt ca un fan ipocrit, care cumpără albumul unui artist doar după ce acesta nu mai e în viață. Acum aș vrea să testez un iPad, să mă joc un pic mai mult decât 2-3 minute cu un iPhone și să simt pe pielea mea de ce aceste produse sunt glorificate de către fanii lor.

Eu nu sunt încă fan Apple, dar acum înțeleg și apreciez această companie și reușitele sale. Vreau să experimentez și alte paradigme tehnice, vreau să fac o incursiune și în alte universuri de brand decât cele cu care m-am obșnuit. Perspectiva mi s-a lărgit și sper să nu mai fac niciodată greșeala de a judeca un brand fără a-l fi disecat înainte.

În loc de încheiere, vă recomand, dacă nu ați reușit încă, să citiți biografia lui Steve Jobs, fiindcă este o lectură fantastică!

PS: În seara aceasta mă voi uita pentru prima dată la key note-ul de lansare a unui produs Apple (pe Ars Tehnica – live tweeting). Regret că nu l-am prins și pe Steve live. Now that was a real show!

Surse foto: 1,2.

Above & Beyond – Group Therapy Tour 2012

Pentru mulți dintre cei care nu înțeleg muzica electronică și care îi contestă valoarea, unul dintre motivele pe care își bazează această opinie este faptul că acest gen de muzică este creat în mare măsură folosing un laptop și software specializat. Deși paradigma tehnolofică actuală face această perspectivă să pară desuetă, aș vrea să subliniez faptul că întâlnirea muzicii cu tehnologia este de bun augur.

Fie că e vorba de sampling sau remixing, DJii și producătorii de muzică electronică își găsesc inspirația în beat-uri proiectate grafic pe un monitor. Așa cum Beethoven experimenta cu sunetele cântate la pian, producătorii de EDM (electronic dance music) inovează folosind mijloacele tehnice de care dispun. Unii o fac mai bine, alții o fac foarte bine.

Above & Beyond – Group Therapy Tour 2012

Unul dintre grupurile care au asimilat foarte bine toate noutățile în materie de tehnologie care le puteau îmbunătăți muzica este, fără îndoială, Above & Beyond. pasiunea lor pentru ”all things tech” i-a determinat să creeze show-uri spectaculoase, așa cum a fost cel de sâmbătă seara. Albumele lor sunt melodice, de o sensibilitate fantastică, iar videoclipurile lor sunt încântătoare.

Show-urile lor duc întregul concept mai departe. Deși puțin mai progressive și electro decât m-aș fi putut aștepta, show-ul Above & Beyond face cinste numelui trupei. Un show absolut fantastic de lumini, un intro excelent (recrearea copertei albumului din lumini a fost de mare efect), grafică impecabilă pentru ecranul imens din spatele scenei – totul era programat să livreze cel mai puternic efect. Grupul britanic a reușit să recreeze un microcosmos al tuturor elementelor care sunt reprezentative pentru muzica lor, iar fanii au vibrat până dimineața. Piesa ”Sun & Moon” a fost climax-ul serii, când sute de voci s-au unit pentru a o cânta împreună.

Deși mi-aș fi dorit să aud ceva mai multe piese cu vocals în setul lor, nu pot spune că acesta nu a fost construit cu atenție pentru fiecare detaliu. Fără vreo sincopă, fără vreo trecere nepotrivită, britanicii au demonstrat încă o dată că profesionalismul și pasiunea sunt o combinație excelentă. Șansa de a-i vedea înainte de show a fost de neprețuit, iar noaptea a fost una memorabilă.

Muzica infuzată de tehnologie dă naștere unor combinații complet neașteptate de sunete și oferă posibilități nelimitate de descoperire de armonii și ritmuri noi. Chiar dacă muzica electronică nu va deveni niciodată mainstream, așa cum e, spre exemplu, muzica pop, acest lucru nu este atât de important pe cât contează ca publicul să înțeleagă că tehnologia nu limitează creativitatea muzicală și nici nu îi înfrânează melodificitatea, ci tocmai dimpotrivă. Și iată încă o dovadă:

Sursa foto cu Above & Beyond. Fotografii de la concert de Ștefan Sandu.

Facebook Ads – bune practici

Am găsit astăzi un tânăr producător de muzică numai bun de dat în judecată. Nu de către mine, ci de către managementul unui artist care a câștigat recent trei Grammy-uri. Iată ce Facebook ad am văzut astăzi:

Deși mă așteptam să ajung pe pagina de Facebook a lui Skrillex, am ajuns pe această pagină, aparținându-i unui oarecare Zetto. Desigur, am raportat întâmplarea, însă mă tem că acest ad e doar unul dintre nenumăratele cazuri de acest fel. De asemenea, nu pot să nu observ calitatea deseori foarte scăzută a Facebook ads care mă vizează. E drept că sunt constrângeri de număr de caractere și impact vizual, însă nu înțeleg cum apar totuși reclame atât de slabe precum aceasta:

Nu mai spun despre reclamele cu litere lipsă, cu greșeli de gramatică etc. Cum credeți că putem, în calitate de consumatori, să contribuim la selectarea acestora pentru a crește calitativ acest sector.

Voi ați văzut astfel de exemple? Dacă da, ați reacționat printr-o acțiune?

Timeline pentru paginile de Facebook – preview

Facebook tocmai i-a anunțat pe administratorii de pagini că din 30 martie 2012 va introduce timeline și pentru pagini, un upgrade cu care mulți dintre utilizatorii rețelei sociale nu s-au obișnuit încă.

Ce înseamnă această schimbare pentru administratorii de pagini? Iată noile opțiuni de display, design și administrare:

1. Noul timeline pentru pagini va crea o aglomerare mai mare de postări pe pagină, iar utilizatorul va fi asaltat cu mai multe informații decât pănă acum, motiv pentru care brandurile trebuie să abordeze cu grijă această nouă modalitate de afișare a paginilor.

De asemenea, se va schimba și mărimea pozei de profil, care va trebui să fie pătrată și lată de minim 80 pixeli.

2. Posibilitatea de a afișa un cover photo – acest lucru este binevenit, fiindcă acum brandurile vor putea face mai mult pentru a-și individualiza pagina decât o simplă fotografie de profil.

Atenție însă, Facebook sugerează că această fotografie nu ar trebui folosită în scopuri pur publicitare sau de vânzări și nu ar trebui să conțină doar text:
”Note: this space is not meant for promotions, cupons, or advertisements. Your cover photo should not be primarily text-based or infringe on anyone else’s copyright. Learn more about choosing a cover photo.”

Iată ce adaugă în continuare:

  • ”Cover images must be at least 399 pixels wide and may not contain:Price or purchase information, such as “40% off” or “Download it at our website”
  • Contact information, such as web address, email, mailing address or other information intended for your Page’s About section
  • References to user interface elements, such as Like or Share, or any other Facebook site features
  • Calls to action, such as “Get it now” or “Tell your friends”
  • All cover images are public, which means anyone visiting your Page will be able to see the image you choose. Covers must not be false, deceptive or misleading, and must not infringe on third parties’ intellectual property. You may not encourage or incentivize people to upload your cover image to their personal timelines.”

3. Dacă ai un landing page și tab-uri personalizate, ele vor apărea sub cover photo, înșiruite și se vor deschide la click într-o pagină cu design curat și simplu, așa cum apare în exemplul de mai jos, de pe pagina BCR România.

4. Opțiunea de afișare de la punctul 3 a tab-urilor personalizate se completează cu opțiunea de highlight, care îți va permite să ordonezi cum vrei tab-urile paginii, astfel creând o ordine potrivită pentru pagina ta și obiectivele tale de comunicare. Mi se pare că astfel tab-uri capătă o importantă mai mare și devin mai vizibile decât până acum.

5. Dacă alegi să folosești opțiunea ”highlight a post”, respectivul update va ocupa întreaga lățime a landing page-ului, crescându-i vizibilitatea și impactul.

6. Noul panou de administrare a paginii facilitează accesul la opțiunile de gestionare a acesteia și arată mult mai user friendly.

7. În sfârșit, Facebook a introdus mesagerie pentru pagini, un lucru mult așteptat de către administratorii de pe toată platforma și cred că și de utilizatori în egală măsură.

8. Dacă vrei, poți antedata un status update de pe pagina ta. Probabil această opțiune a fost introdusă pentru a oferi șansa de a-și completa istoria celor care au pagini de mai puțin timp și pentru care este important să puncteze anumite momente din istoria personală (pentru persoane publice) sau a brandului. Eu o consider utilă, dar aștept cu nerăbdare momentul în care vom putea programa postările pe Facebook. 🙂

LE: Am adăugat încă două observații importante:

9. Facebook a eliminat default tabs, opțiunea prin care puteai alege pe ce tab să ajungă utilizatorul când îți vizita pagina pentru prima oară. Acum conținutul e regele, fiindcă acela va funcționa drept motivare pentru a da ”like” paginii tale.

10. Prin introducerea timeline-ului, tab-urile personalizate vor fi mai late. Dacă înainte aveau 520 px, acum vor putea avea până la 810 px.

Dezavantaje:
– mulți dintre utilizatori vor contesta schimbarea și se vor acomoda greu cu noul design al paginilor
– administratorii probabil se vor speria crezând că munca lor de până acum, mai ales cea depusă pentru dezvoltarea tab-urilor personalizate, va fi fost în van, ceea ce nu e cazul, după cum am explicat mai sus.
– aglomerarea de conținut de pe timeline (fostul wall), va conduce la o bombardare a utilizatorilor cu informații, fapt care prezintă riscul de a-i îndepărta de brand
– eliminarea default tabs va îngreuna direcționarea de trafic către tab-urile personalizate și va face mai dificilă (sau mai ușoară, depinde de abilitățile community managerului) persuadarea utilizatorului să dea ”like”.

Voi ce părere aveți despre aceste schimbări? Veți adopta timeline pentru pagina/paginile pe care o/le administrați?

Continuitatea în branding – un exemplu de succes

Încă din vreme facultății ni s-a repetat de nenumărate ori o lecție de PR care a devenit, încă de atunci, unul dintre principiile mele de viață: strategiile de comunicare trebuie să fie concepute pe termen lung. În viața de zi cu zi aplic acest lucru fiind conștientă de faptul că nu poți obține rezultate bune fără un efort susținut, fără investiții de timp și resurse și fără o atentă planificare a deciziilor importante pe termen lung. Cei care nu văd imaginea de ansamblu sunt condamnați să se împiedice de mărunțișurile vieții.

Continuitatea unui efort de comunicare este unul dintre lucrurile pe care le apreciez cel mai mult la personalitatea unui brand. Capacitatea de a menține o coerență a mesajelor comunicate, de a avea un fir narativ în campaniile pe care le desfășoară îți dă senzația că acel brand este gândit cu responsabilitate și creat în consecință.

Unul dintre aceste branduri este Heineken, pe care eu îl admir de multă vreme, însă pe care îl simt tot mai aproape de blogosferă și tot mai înrădăcinat în mediul digital, așa cum trebuie să fie orice marcă ce se respectă.

Încă din 2010 Heineken a reușit să facă o reclamă virală prin campania ”Walk-in fridge”, care a generat o mulțime de parodii și a fost share-uită pe web de nenumărate ori și a scos brandul în evidență în rândul utilizatorilor de internet.

Tot în 2010 a avut loc și activarea aceea spectaculoasă din Italia, în care concertul de muzică clasică a devenit, de fapt, vizionarea meciului istoric dintre Real Madrid și AC Milan. A urmat apoi campania cu Heineken Mansion din 2011, care răsplătea iubitorii de fotbal cu o escapadă într-un rai al bărbaților pasionați de acest sport. Însă ce apreciez la Heineken este că brandul a reușit să facă pasul dincolo de asocierea între bere și fotbal, pe care puține branduri de bere au putut să în facă în România.

Pentru a face acest salt, Heineken a creat o serie de filme pentru campania ”The Entrance”, una dintre primele campanii creative gândite pentru mediul digital ale brandului. Succesul a fost răvășitor, fiindcă primul clip din serie a contabilizat peste 3 milioane de vizualizări în primele 3 săptămâni de la lansare. Tagline-ul campaniei a fost unul potrivit – “Open Your World” – care a marcat începutul unei abordări diferite și reușite pentru Heineken în ceea ce privește strategia de comunicare.

A venit apoi campania ”The Date”, din care au făcut parte și campaniile punctuale ”Most Datable Men” – la nivel mondial, și ”Most Datable Bloggers”, concepută special pentru România. Realizarea impecabilă a clipului a dus ca acesta să ajungă la aproape 10 milioane de vizualizări. Continuarea acestei campanii s-a regăsit în ceea ce eu consider una dintre cele mai bune abordări a sărbătorii Valentine’s Day de către un brand: campania ”The Serenade”. Fluiditatea acestor două campanii și crearea personajelor este una de excepție.

Sunt sigură că o contribuție importantă a avut-o și parteneriatul încheiat cu Google în vara anului trecut, care a fost o decizie strategică extrem de inspirată pentru producătorul de bere. Focalizarea pe conținut video și capacitatea acestuia de a genera implicare și interactivitate în rândul publicului țintă al produsului au fost alte elemente esențiale care acum aduc succes si vizibilitate pentru Heineken.

Pentru mine, deși nu sunt un heavy user al acestui produs, Heineken este brandul de bere cu cea mai bine conturată personalitate, pe care l-aș alege dintre altele de același fel, fiindcă apreciez versatilitatea și perspectiva sa strategică asupra publicului care vrea mai mult decât fotbal și aceleași subiecte de advertising. Heineken e aici și acum și știe să fie SOLOMO (SOcial, LOcal, MObile) – acronimul care definește noile rigori de comunicare ale erei digitale.

Tu ce alte branduri știi care au reușit să-și mențină continuitatea în materie de comunicare mai știi?

Blogosfera – prezent și viitor

După petrecerea lui Cristi de aniversare a 6 ani de când bloggingul a devenit mainstream în România am realizat că și eu am peste 4 ani de blogging (asta incluzând anul petrecut pe domeniul de pe .wordpress.com) și că citesc bloguri de când eram în ultimul an de liceu. Ce am învățat în toți acești ani? Despre asta voi vorbi în continuare.

2006 – 2012

De atunci și până acum blogosfera a crescut, a evoluat, mai ales numeric, și a căpătat o vizibilitate tot mai mare în rândul cititorilor de bloguri. Țin minte și acum timiditatea cu care am mers la primele evenimente din online și reținerea cu care abordam bloggerii la început. Pe măsură ce numărul de bloguri a crescut și numărul de cititori a crescut, am început să înțeleg tot mai bine care sunt pârghiile care fac această sferă de activitate să funcționeze, care sunt motivațiile care îi inspiră pe bloggeri să scrie și ce anume din alte domenii influențează subiectele și modul de a scrie a ”proprietarilor” de blog.

Blogosfera e eclectică, diversă, dar nu pot să nu observ specificul ei, care o individualizează față de blogurile din SUA, spre exemplu: blogosfera românească e încă personală, subiectivă, emoțională. Acestea sunt trăsăturile definitorii, în opinia mea, în timp ce blogurile din afară sunt ceva mai obiective, mai bine argumentate și mai orientate către zona profesională a autorului.

Campaniile abundă, brandurile vor expunere în mediul online și sunt în căutare de bloggeri ale căror personalități să se identifice întrucâtva cu produsele sau serviciile lor, ale căror interese și pasiuni să fie convergente cu cele ale publicului lor țintă. E dificil însă să faci campanii cu aceiași bloggeri again and again, de aceea îmi doresc tare mult să văd o creștere calitativă și a bloggerilor care abia acum încep și care au potențial. Principiul pe care îl urmez eu este că mai multe articole scrise cu suflet și pasiune contează mai mult decât un articol scris în grabă și cu dezinteres de către un blogger mai cunoscut.

O altă schimbare binevenită față de acum 5-6 ani este dezvoltarea comunităților locale de bloggeri. Am colaborat în diverse rânduri cu bloggeri din Iași, Timișoara, Cluj sau Brașov și pot spune ca am rămas impresionată de interesul lor, de corectitudinea și profesionalismul acestora. Mi se pare minunat că avem astfel de comunități și că oamenii de acolo sunt puși pe treabă.

Apariția și înmulțirea workshop-urilor despre blogging este un alt semn bun în ceea ce privește educarea bloggerilor, de orice vârstă ar fi ei, și creșterea nivelului calitativ al blogosferei. Suntem creatori de conținut și avem o responsabilitate față de publicul nostru de a livra articole de calitate, care să aducă o plus valoare celor care le citesc.

Ce urmează?

Ce mi-aș dori eu să văd de la blogosferă este o creștere a blogurilor de nișă, fie că abordează teme culinare sau tehnice, fiindcă acestea reprezintă proiecte ce pot genera un tip de conținut care să fie documentat, argumentat și util audienței. A gestiona un proiect profesional de acest tip impune anumite rigori de conținut, așa că efortul editorial trebuie să fie consistent și, mai ales, susținut. M-am lovit și eu de acest lucru și pot afirma cu certitudine că este mai greu decât pare.

Un lucru important este acela că aș vrea să văd mai mult interes din partea bloggerilor în a se documenta și în a înțelege brandurile cu care lucrează. Ambele părți au mult de învățat din acest lucru, de aceea relația ar trebui să fie una bidirecțională, îndreptată către o colaborare reală și cu un grad de implicare mai mare.

Sper eu că urmează o reglare a blogosferei la nivel de calitate a scrisului și gestiunea relației cu brandurile. Dacă vrem să creștem, să ne dezvoltăm, trebuie să cerem mai mult de la noi, trebuie să țintim mai sus, nu neapărat către ”mai mult”, ci către ”mai bine” (după cum am aflat din practică ”mai bine” duce întotdeauna la ”mai mult”). Nu e nevoie de un document scris, fiindcă acesta nu ar funcționa niciodată într-un astfel de mediu. Cred, mai degrabă, în formalizarea unor legi nescrise prin care exigențele cititorilor vor crește, iar așteptările bloggerilor de la ei înșiși vor urma aceeași traiectorie ascendentă.

În completarea celor scrise, vă îndemn să citiți un articol excelent scris de Carmen Albișteanu, care monitorizează săptămânal blogosfera pentru a identifica toate campaniile desfășurate pe bloguri pentru Refresh.ro.

Tu ce prevezi în viitorul blogosferei?

Sursa foto.