Andra Zaharia

Nu înțeleg

Mă intristează și mă revoltă un fapt tot mai prezent în jurul meu: limbajul excesiv de vulgar și suburban al oamenilor. Pe stradă, în mall, în autobuz, la metrou, în scara blocului, adolescenți de 15-16 ani, tineri de 18-20 de ani, bărbați de 45-55 de ani, cu toții vorbesc atât de urât încât nu pot decât să mă încrunt de teamă și de amărăciune.

Nici fetele nu fac excepție. Înjurăturile au devenit completări firești ale frazelor, iar invectivele și ofensele grave se înlănțuiesc în tirade care sunt atât de agresive încât mă simt vizată personal. Nu cred că sunt prea sensibilă, nu cred că doar mie mi se pare anormal ce se întâmplă. Cu toate astea, nu îndrăznesc să deschid gura să-i blamez public pe cei care au uitat ce înseamnă respectul, pentru ei și pentru ceilalți. Astfel de oameni nu au etică, nu au limite morale, nu au control de sine, fiindcă nu conștientizează prezența și impactul lor în societate. ”Cine știe de ce sunt capabili”, îmi șoptește conștiința. Așa că închid ochii, respir adânc și trec mai departe.

Mi se pare grosolan și brutal limbajul folosit astăzi. Limba română a ajuns să doară atunci când o aud, a ajuns să-și piardă din strălucire, din firesc, din naturalețe și melodicitate din cauza acestui fenomen care se răspândește mai rapid decât o boală contagioasă. Nu o mai simt ca limba mea, cea pe care am studiat-o cu sârguință atâția ani, cea în care am spus cel mai profund ”te iubesc”.

Modul în care vorbim reflectă cine suntem, nu? Alegerea cuvintelor, alăturarea lor, umplerea lor de emoție – sunt lucrurile care m-au făcut să mă îndrăgostesc de literatură de când eram adolescentă. Cred în puterea cuvintelor enorm de mult, fiindcă limba și limbajul modelează comportamente, mentalități, atitudini. Iar când urechile îmi sunt bombardate zilnic cu limbajul dur al oamenilor pierduți (eu așa îi privesc), mă simt rușinată că accept această stare a lucrurilor, dar cum oare să încep să o schimb? De unde? De ce permitem bărbaților în toată firea să scoată ce e mai urât din caracterul lor în prezența doamnelor și domnișoarelor? De ce tinerele cred că vulgaritatea le definește și au un vocabular atât de limitat și distorsionat?

Știu, cauzele sunt multe. Știu, ne va lua mult prea mult timp să schimbăm aceste lucruri și mă tem că nu voi apuca să văd vreo îmbunătățire majoră în timpul vieții mele. Mă întreb ce s-a întâmplat cu moralitatea, cu respectul, cu eleganța, fiindcă au devenit atât de rare încât sunt privite cu ochi mari și zâmbete neîncrezătoare.

Cum readucem culoarea și frumusețea unei limbi atât de crunt torturate?

Sursa foto.

Journey 2: The Mysterious Island

Aseară am apăsat butonul de pauză pentru lumea reală și, pentru câteva zeci de minute, ne-am reîntors la senzația pe care o aveam când citeam cărțile lui Jules Verne cu lanterna pe sub pături. Senzația de fascinație pentru aventurile gândite de Jules Verne nu cred că se va șterge vreodată din memoria mea și mă gândeam aseară că celebrul scriitor a prevăzut o mulțime de inveții ale lumii moderne, dar nu cred că și-ar fi imaginat că poveștile sale se vor transforma în filme redate 3D pe cel mai mare ecran de cinematograf din lume (IMAX, desigur).

Aventura 2: Insula Misterioasă are la bază cartea lui Verne cu același nume, care ne deschide în față o lume a posibilităților nelimitate, care se construiesc pe măsură ce firul narativ se împletește cu momente amuzante și unele care te fac chiar să tresari.

Filmul mi-a adus aminte de Avatar, prin efecte, prin construcția fascinantă a insulei și a creaturilor de pe ea. Veți descoperi o mulțime de conexiuni interesante făcute de regizori, care vă vor stârni și mai multe amintiri din copilărie, pe care acum le retrăim atât de aproape de noi, în 3D, într-un cinematograf care se bucură de cea mai înaltă tehnologie posibilă. Desigur, avem nevoie de povești ca să dăm viață, prin mijloacele tehnice pe care le avem, unor experiențe de neuitat.

Poate că Jules Verne nu l-ar fi văzut pe The Rock lovind fructe sălbatice cu pectoralii, dar simpaticul actor își joacă modest și potrivit rolul. Filmul acesta trebuie privit cu ochi de copil, și nu cu scepticism sau cu pragmatismului descoperitor de defecte specific adulților. Bucurați-vă de aventură și de momentele haioase, fiindcă e păcat să nu ieșiți de la filmul acesta cu zâmbetul pe față.

Sursa poster.

STOP ACTA!

Cât a durat dezbaterea asupra SOPA și PIPA mi-am tot propus să mă documentez bine de tot și să scriu despre subiect. Așa a trecut vremea și polemica s-a stins. De data aceasta, însă, pericolul e în teritoriul nostru, iar acum nu voi mai amâna deloc.

Dacă nu știi ce e ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement), te rog ia-ți câteva minute de pauză și uită-te la clipul de mai jos. Te privește personal mai mult decât crezi:

Motivele pentru care ACTA e periculoasă au fost deja enunțate în videoclipul făcut de Creative Monkeyz, dar cred că cel mai important e să conștientizăm gravitatea acestui act și consecințele ce ar surveni în urma aplicării sale. Următorul pas? Să acționăm.

Ce ai de făcut e simplu:

1. Informează-te, fie prin clipul de mai sus, fie prin intermediul paginii de Wikipedia dedicată sau pe StopACTA.info.

2. Semnează o petiție. Cea oficială este cea formulată de AVAAZ, însă mai poți găsi una aici și o alta aici. Nu strică să le semnezi pe toate. Durează enorm de puțin și pot face enorm de multe pentru păstrarea libertății internetului.

3. Share the message! Hai să facem ce știm mai bine pe internet: să împărtășim informația, să o dăm mai departe, să ne încurajăm audiențele personale să înțeleagă cât de gravă este această propunere și cum poate schimba soarta industriilor.

Dincolo de limitarea libertății fundamentale la libera exprimare și de lipsa de transparență în ceea ce privește această propunere legislativă, trebuie să ne gândim la consecințele reale pe care le poate avea asupra modului în care folosim internetul în fiecare zi, atât în scop personal, cât și profesional.

Știam că acest moment va veni, clipa în care cei care dețin puterea financiară și influența vor dori să controleze internetul. Însă internetul e forma cea mai pură a libertății, cu toate aspectele sale mai bune sau mai rele. Cenzurarea lui, oprimarea lui sau limitarea lui ar fi un atac la idealurile noastre democratice, care cu greu își găsesc aplicarea în alte moduri.

Oare vrem ca asta să devină o realitate curentă? (Nu că i-aș lua apărarea lui Kim Schmitz, fiindcă nu e cazul.)

Sursa foto.

Astăzi încă un site de file sharing și-a închis activitatea.

E semn că lucrurile se reglează, fiindcă e drept că industria muzicală și cea cinematografică suferă în mod sever în urma piratării. Nu cred însă că măsuri ca ACTA sunt o soluție. Trebuie să existe alte căi, mai creative și mai utile.

Dacă vreodată ți-ai dorit să salvezi lumea sau să contribui la ceva mai mare decât tine, acum e momentul. Internetul care se salvează prin cei care-l alcătuiesc, prin noi, e cea mai bună lecție de luptă pentru idealurile noastre pe care ne-o putem oferi nouă înșine.

Tu cum contribui?

Agenție mică, inimă mare

Mai întâi, o întrebare:

Pe când eram în facultate, visul care era alimentat de mediul academic era să te angajezi într-o companie mare sau într-o agenție de relații publice sau publicitate la fel de mare și de renumită. Niciodată însă nu am discutat sau nu ni s-a propus ideea lucrului într-o agenție mică, fiindcă ideea vehiculată era ”go big or go home”, nu că ar fi fost ceva rău în asta.

Lucrând însă în ultimii ani într-o echipă restrânsă, cu agenții și clienți și mari mari, și mai mici, am descoperit multe dintre avantajele acestui mediu. Desigur, dorința de a face lucruri mari rămâne în picioare, mai puternic decât niciodată, însă nu a spus nimeni că ai nevoie de o armată de oameni pentru a schimba lumea.

Cu precădere în mediul comunicării online, unde lucrurile încă se definesc, unde abia acum se conturează proceduri standard și se optimizează modele de campanii și de rapoarte de monitorizare, echipele care se ocupă de acest segment trebuie să fie fâșnețe. Totul e o forfotă continuă, iar capacitatea unei agenții sau a unei echipe de a livra soluții creative și eficiente într-un interval de timp acceptabil este esențială. Nu mă descurajează nimic mai mult decât să trebuiască să aștept aprobări de la nu știu câte nivele ierarhice pentru o anumită propunere.

Desigur, strategia e importantă, la fel ca restul bunelor practici moștenite din domeniul mai larg al relațiilor publice. Ceea ce poate fi clasificat drept avantaj competitiv al agențiilor mici este dinamismul, viteza de reacție, adaptabilitatea și, mai ales, grija pentru client. Toate aceste opinii îmi aparțin mie și celor care mi-au răspuns astăzi pe Twitter cu privire la acest subiect. Aș adăuga libertatea de creație și controlul mai bun asupra muncii proprii, din perspectiva echipei/agenției care se ocupă de comunicarea digital. Parcă e mai simplu și mai firesc să îți expui ideile, să dezvălui motivații și nuanțe când cei care au contribuit la idée sunt toți prezenți. De asemenea, eu simt această relație între mica agenție/echipă și client ca fiind mai sinceră, mai apropiată și, prin urmare, mai productivă. Deseori mă pun în pielea clientului, încercând să gândesc din punctul său de vedere și spunând ”noi” în loc de ei.

Iată ce cred și alți twitter-iști:

Sunt martor deplin al acestor lucruri și mă uit cu ochi mari și câteodată încă naivi către complicatul drum al aprobărilor care încruntă prea multe fețe și destined prea puține când, în final, răspunsul este unul pozitiv. Mă bucur însă să văd că și unele companii mari au departamentele digitale care încearcă din răsputeri să subțieze rândurile ierarhice pentru a dezvolta proiecte mai repede și mai cu spor.

Mă atașez mult de clienții cu care lucrez, recunosc fără teamă acest lucru, și mă bucur să lucrez într-o agenție mică. E cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat.

Tu ce ai alege, dacă ai putea să te angajezi acum oriunde ai vrea?

Sursa foto.

Grija de sine

De ceva vreme am început să am mai multă grijă de mine. Nu că înainte aș fi ieșit pe stradă în pantaloni bufanți înflorați sau cu părul ciufulit, însă sunt mai atentă cu ce mănânc, ce tipuri de țesături aleg când îmi iau haine și mai ales ce produse folosesc pentru pielea mea. Poate că vizita la americani m-a influențat nițel (și nu doar asta, după cum urmează să povestesc), însă cert e că nu mai cred că a folosi produse bio e un moft, așa cum suspectam înainte. Americanii cei cu scaun la cap au grijă ce introduc în organism și cu ce îl tratează la suprafață, iar eu cred că m-a prins ”curentul” acesta într-un moment potrivit.

La începutul lunii decembrie, anul trecut, Claudiu a avut amabilitatea să mă invite la lansarea unei game de produse importate din Germania, ale companiei Sante Naturkosmetik GmbH, din categoria bio, pe numele lor Sante. Le folosesc de două luni și am așteptat să le testez pe propria-mi piele pentru a simți diferența față de produsele cosmetice obișnuite. Ce pot spune pe scurt e că nu e minciună.

De ce sunt mai sănătoase produsele bio

Motivele sunt bine întemeiate: da, produsele bio sunt mai scumpe, însă acest lucru intervine fiindcă sunt produse din ingrediente controlate, au mai puține grăsimi și uleiuri sintetice și sunt certificate de instituții specializate. Parfumurile sunt mai naturale și chiar dacă nu toate produsele sunt intens aromate (precum cremele de față sau balsamul de buze), acest lucru nu e deloc un dezavantaj, ci un beneficiu, fiindcă înseamnă că au mai puține ingrediente chimice.

Eu am folosit șervețelele demachiante cu extract de goji (fructe uscate pline de vitamina C, pe care le ronțăi între mese), crema de față Balance 24h cu extract de acai, crema contur pentru ochi cu extract de acai, gelul de duș cioco-vanilla și șamponul cu ginko biloba, balsamul de buze cu goji și crema de mâini cu același ingredient, care miroase delicios!

Textura produselor, fluiditatea lor, modul în care curăță și protejează pielea sunt factorii care m-au convins că trebuie să-mi aleg cu mai multă atenție produsele cosmetice. N-am crezut niciodată în extracte de perle sau de diamante, însă un pic din campaniile publicitare se pare că s-au lipit și de mine, fiindcă am încercat tot felul de creme și am fost dezamagită.

Sante a devenit pentru mine un brand de încredere, deși nu are pagină de Facebook sau campanii de outdoor. E doar un brand cu produse bune, de calitate (germanii știu ei ce fac), pe care vi le recomand cu sinceritate. Cereți mostre și încercați-le înainte, ca apoi să alegeți ce e potrivit pentru voi. Pielea mea ”respiră” mai bine, e mai hidratată (mai ales mâinile, care sunt foarte uscate de obicei), iar buzele nu au suferit deloc de pe urma gerului de afară.

O listă completă e produse puteți găsi pe site-ul oficial (nu vă temeți, au și secțiune în limba engleză 🙂 ), iar pentru cunoscătoarele de limbă germană, aceasta e pagina de Facebook. În București, gama Sante se găsește în lanțul City Pharma.

Voi credeți în produsele bio? Le folosiți? Răspunsurile voastre ar veni perfect în completarea discuției începute aici despre ingredientele din produsele cosmetice.

Grija de sine nu se reduce însă doar la produsele folosite sau la mâncarea pe care o cumpărăm, ci și la somnul regulat, sport și o atitudine mai calmă față de toate nimicurile care ni se pun în cale. Cred că n-ar strica să mă apuc de citit și câteva cărți despre arta zen-ului, ca să-mi completez impulsurile către liniște și echilibru. 🙂

PS: O altă decizie legată de influența acestor produse este că am hotărât să nu-mi mai vopsesc părul. Îmi va trebui destulă voință, fiindcă fac asta de la 15 ani, dar cred că voi ieși biruitoare. 😀

Zonga – muzică, social și legal

Am fost tare intrigată de tot misterul care a înconjurat Ziua Z, care a stârnit rumoare și ne-a pus imaginația în mișcare, încercând să ghicim ce brand se află în spatele misterioasei petreceri. Ajungând ieri seară la locul faptei, am descoperit că aproape o parte mare de tot din blogosferă își făcuse drum către Ziua Z, care, în fapt, era o petrecere 5 în 1, fiecare cu tema sa. Niciunul dintre cei 5 bloggeri care cunoșteau secretul nu a scos o vorbă, deși probabil au fost torturați mai ceva ca-n evul mediu de către cunoscuți, apropiați și bloggeri. 🙂

”Revelionul bloggerilor” s-a sărbătorit la ora 22, când numărătoarea inversă a dezvăluit tuturor curioșilor cui îi era, de fapt, dedicat party-ul. Așa am aflat că nu o să mai sufăr fiindcă Spotify nu poate fi accesat din România, care, în ciuda proxy-ului folosit, după câteva săptămâni tot mi-au blocat contul, fiindcă se poate să fi intrat de câteva ori de pe IP-ul pur românesc (puteți citi review-ul aici). Acum avem Zonga.ro, un produs 100% românesc, creat de echipa de oameni harnici din spatele Trilulilu. Felicitări, guys and girls, fiindcă eu cred că ați făcut cel mai mare pas înainte pentru încurajarea consumului de muzică în mod legal și într-o formă ce are viitor!

Despre Zonga

În afară de petrecerea foarte fun de aseară, Zonga e un produs care merită lăudat, mai ales fiindcă îmi pot imagina cât de dificil a fost ca echipa să obțină drepturi pentru a difuza piesele din baza de date. Dar să începem cu ce e Zonga, prezentat, concis, printr-un clip simpatic:

Zonga

Vezi mai multe video din reclame

Zonga e o platformă care îți permite să asculți, prin live streaming, muzică online, iar, în varianta premium, poți face acest lucru și de pe telefonul mobil. Iată ce spune echipa:

”Ai acces la Zonga și de pe telefonul mobil. În prima fază de pe iPhone, iPod Touch, iPad și Android. Urmează și dezvoltarea pentru alte tipuri de telefoane mobile cu acces la Internet. Nici o altă aplicație nu îți dă muzică de înaltă calitate pe telefonul tău mobil.

aplicația se adaptează automat pentru mod 3G
aplicația de mobil are alerte ca să fii sigur că nu depășești traficul tău de Internet.
poți asculta chiar și atunci când nu ai acces la Internet. Momentan această funcționalitate este disponibilă în aplicația desktop, dar în săptămânile următoare va fi disponibilă și pe mobil.” (Sursa)

Ce muzică poți găsi pe Zonga

Bucurându-mă de unul dintre cele 500 de conturi care vor avea acces la private beta, faza de dezvoltare în care se află Zonga, am aflat că până acum pe site există ”1700 de ore de muzică și 5800 de artiști” (sursa: The Practice), iar la finalul etapei de populare a bazei de date vom avea de ales din peste 1,5 milioane de piese. WOW! Acest lucru se întâmplă fiindcă echipa proiectului a reușit să reunească melodii aparținând Universal Music, Sony Music, Warner Music și EMI, cele mai mari case de discuri din lume, pentru prima dată în România. Bravo, bravo, bravo! Poți urmări creșterea bazei de date de muzică aici.

O opțiune foarte utilă este cea de conectare cu Facebook, prin care Zonga îți importă preferințele muzicale și îți găsește piesele artiștilor preferați în baza de date deja existentă.

Opțiuni din Zonga

Până în aprilie, când Zonga va fi o platformă accesibilă în mod public, iată câteva detalii despre funcționalitățile pe care le oferă.

1. Ce e nou – aici poți afla care sunt ultimele melodii și albume adăugate.

2. Recomandări – de albume, artiști, melodii și playlist-uri, în funcție de preferințele tale.

3. Topuri – de melodii, albume și artiști (cele mai ascultate), utile pentru momentele în care nu mai știi ce să asculți.

4. Genuri – o secțiune utilă pentru când ai chef de ceva anume și o opțiune utilă pentru când ai chef să te simți Cristofor Columb al tărâmurilor muzicale.

5. Prieteni – dacă vrei să-ți ”spionezi” prietenii (pe care îi poți găsi dacă te conectezi cu Facebook sau alte rețele sociale, precum Youtube sau Trilulilu) sau dacă vrei să te inspiri din gusturile lor muzicale, în această secțiune vei găsi tot ce ascultă, cine pe cine urmărește și poți asculta și tu respectivele piese cu doar un click. Simplu, nu?

6. Favorite – aici se explică singură, dar am aflat cu ocazia asta ce gen e Zonga. Și da, e femeie, căci secțiunea asta e sub semnul ”Zonga ta”. A mea, a mea, a mea, a mea. 😛

7. Playlist-uri – poveste cunoscută deja, la care aș vrea să adaug că toate aceste secțiuni au și opțiune de search sau ”Filtrează”, așa cum e prezentată.

8. Player-ul – e mereu în dreapta ecranului, iar de acolo poți salva playlist-uri, adăuga/șterge melodii, adăuga la favorite, cu shuffle, repeat și toate cele trebuincioase.

Pentru mai multe detalii despre cum poți folosi Zonga și link-uri către aplicații (iPhone, Android și PC), click aici.

Cât costă Zonga?

Opțiuni de abonare – Zonga nu e free, așa cum ați putea crede. Respect foarte mult acest lucru, fiindcă eu consider că orice muncă sau serviciu de calitate trebuie plătit și apreciat la valoarea sa adevărată. Trebuie ca utilizatorii să se obișnuiască să plătească pentru servicii și să nu se mai aștepte ca totul să fie gratis. Prețurile practicare de Zonga sunt mai mult decât convenabile, iar eu nu aș clipi să plătesc pentru un asemenea serviciu pentru a avea toată muzica mea preferată online, la dispozițiea mea oricând. Iată care sunt planurile tarifare:

De ce e Zonga cool

Cred că Zonga e cool fiindcă e legală, fiindcă e user friendly, fiindcă e contemporană și foarte aproape de nevoile noastre, fiindcă educă toți consumatorii de muzică și fiindcă impune un anumit standard în această zonă. Mă bucur enorm că avem pe piață un asemenea produs și că e făcut la noi. E chiar un motiv de mândrie.

Vrei Zonga?

Dacă ești curios și nu mai poți aștepta până în aprilie, când Zonga va deveni o platformă publică, am 2 invitații de oferit. Invitațiile le vor primi acei doi comentatori care vor mărturisi ce cred ei despre viitorul distribuției digitale a muzicii. Nu trebuie să fie o lucrare de doctorat, însă cele mai pertinente și argumentate răspunsuri vor fi răsplătite pe măsură. Nu uitați să lăsați și o adresă de mail validă în comentarii, căci acolo veți primi vestea cea mare. 🙂 Voi oferi invitațiile pe 23 februarie, așa că aveți 20 de zile în care să vă încercați șansa.

Vă las acum, mă duc să-mi fac primul playlist. Keep in touch cu Zonga pe Facebook sau Twitter. 😉

PS: Nu uitați că mai am un concurs pentru iubitorii de muzică, în care ofer două invitații duble la turneul Ministry of Sound de la Arenele Romane de pe 18 februarie.

LE: Fiindcă Mădălin Blidaru a avut cel mai pertinent comentariu, la el va merge una dintre invitațiile pentru Zonga.ro. Enjoy! Cireașa primește și ea o invitație pentru comentariul lăsat.