Mai putin, dar mai valoros

Am tot început să scriu multe articole în ultimele zile, însă n-am reușit să public niciunul. Mi-am dat seama că există două cauze pentru acest lucru.

Primul motiv este veșnicul exces de informație din toate părțile. Din păcate, nici măcar filtrele personale nu mai reușesc să facă față informației superflue, care curge la nesfârșit. Din cauza aglomerării și a zgomotului continuu, nu am reușit să-mi regăsesc concentrarea obișnuită pe care o am. Nu este o scuză, ci doar un fapt.

Al doilea motiv ar fi că, pentru moment, mi se pare mai important să scriu atunci când am ceva valoros de comunicat. Nu mai văd sensul de a scrie doar pentru a umple pagini și feed-ul abonaților. Atât în munca mea, cât și în articolele pe care le caut și le parcurg, îmi doresc tare mult să găsesc autenticitate, relevanță și valoarea. Prefer să îmi dedic timpul unui film de 3 ore, unui articol de calitate, în care au fost investite timp și efort, sau unei cărți de sute de pagini care îmi oferă ocazia să descopăr lucruri noi despre mine.

Cred că acest lucru se întâmplă firesc, în timp. La început îți dorești să fii în toate locurile interesante, să cunoști toți oamenii, să urmărești toate blogurile, să scrii tot ce poți scrie. Apoi începi să nu mai ai timp de toate aceste lucruri. Începi să obosești și să realizezi că trebuie să îți drămuiești eforturile și energia. Și începi să fii mai atent în ce investești acest timp și acest efort. Dar vrei în continuare să cunoști oameni care te inspiră, să descoperi locuri noi și să le revezi pe cele dragi.

Așa am ajuns eu să apreciez ”mai puținul”, care, deseori, e mai valoros decât acel mult care devine copleșitor. E ca acele nopți în care reușești să dormi doar câteva ore, însă somnul e dulce și liniștit, netulburat de vise sau frământări. Așa îmi doresc eu să-mi pot construi zilele. E însă un exercițiu continuu de autodescoperire și de cizelare a filtrelor proprii.

De aceea încă mai stau în coconul meu de liniște, unde pot închide ochii și unde pot respira profund.

Voi cum vă descurcați cu avalanșa de notificări, articole, știri, întrebări, cărți… tot?