Astazi blogul meu implineste un anisor. Nu-mi vine sa cred ca a trecut un an de cand imi astern gandurile aici. Parca ieri  priveam  spatiul gol din fata mea si ma intrebam cum sa incep… Degetele tematoare au cucerit pana la urma tastele si  am ajuns sa cunosc mai bine o lume atat de diversa si care are atatea de oferit – blogosfera romaneasca. Am ajuns sa cunosc, prin intermediul cuvintelor, oameni minunati, cu scriitura carora ma delectez aproape in fiecare zi si care inlocuiesc uitatul la televizor si cititul ziarelor, care nu au nimic de oferit prin compararea cu randurile venite din suflet si sincere.

Cred ca asta e cel mai mare castig.

E ciudat sa te gandesti ca oameni pe care nu-i cunosti sunt interesati de gandurile tale si acest lucru ma face sa fiu cu atat mai increzatoare ca sinceritatea este cea care face din blogging o reusita. E nevoie de munca si devotament, insa pentru cineva care nu urmareste vreun castig financiar din asta (ca mine), e vorba doar de placerea de a scrie si de a-mi exersa scrierea.

Va multumesc celor care ma cititi si sper ca gandurile mele sa le intalneasca pe ale voastre, chiar daca doar pentru o clipa. Pentru ca nimic nu poate egala sentimentul ca cineva gandeste la fel, viseaza la fel, simte la fel…

Intr-o dimineata, asteptandu-mi iubitul sa se trezeasca, ma uitam cam ce ar fi de facut in Bucuresti pe metropotam.ro. Si am dat peste cateva articole foarte interesante despre restaurante libaneze din Bucuresti. Descriere din ele imi faceau papilele gustative sa tresalte, asa ca i-am propus iubitului si prietenilor nostri sa mergem. Restaurantul ales a fost Four Seasons, foarte laudat de catre cei de la Metropotam. Si pe buna dreptate. Am cautat str. Vasile Lascar nr. 81 si am dat peste un restaurant micut, cochet, cu o atmosfera extrem de relaxanta. Facusem rezervare in prealabil, ceea ce va sugerez si voua, fiindca, desi restaurantul nu era foarte plin, mesele libere erau toate rezervate.

Am fost intampinati cu amabilitate si, in timp ce rasfoiam meniul, deja eram cu gandul la bunatatile orientale. Noi, fetele, am decis sa ne luam frigarui de pui cu cartofi picanti, iar barbatii au servit kafta (un amestec de carne de vita si de miel facuta la gratar) cu sos picant si orez libnez. Am asezonat cu fatush, o salata de legume cu crutoane.

Abia apucasem sa studiem locul si sa ne uitam la cateva videoclipuri libaneze (pe ldc-ul din resturant ruleaza un post de televiziune muzicala libanez) ca am si primit portiile aburinde, ceea ce face ca Four Seasons sa aiba recordul la servire rapida. A venit apoi si fatush-ul, care era absolut imens si incredibil de bine asezonat. Nu am mai gustat niciodata dintr-o combinatie atat de reusita de condimente! Gustul nu seamana cu nimic din ce v-ati putea inchipui si singurul mod de a intelege e sa gustati chiar voi. Frigaruile erau zemoase, dar bine facute, iar lipia calda completa perfect bucatele. La sfarsit am incercat si un desert: Noapte libaneza, un amestec de spuma de lapte si un fel de dulceata cu caramel si apa de trandafiri, totul fiind acoperit cu banane, miere si nuca. Portia este foarte mare, astfel incat nu am reusit nici in doi sa terminam un desert.

Nota de plata a ajuns la 200 si ceva de ron pentru 4 persoane, dar pentru o experiente culinara noua eu consider ca merita. Asa ca, daca aveti chef sa incercati ceva nou si v-ati saturat de sarmalele de sarbatori, va recomand cu caldura Four Seasons.

Ne intoarcem fiecare la locul lui: acasa, la facultate, la serviciu. Nimeni nu e foarte incantat, afara e ger si Bucurestiul zumzaie iar. Dupa o asemenea vacanta e greu sa revii la ritmul obisnuit si tocmai de aceea anul acesta mi-am propus sa descopar locuri noi in Bucuresti si sa profit mai mult de momentele libere. Desi stau de 2 ani si ceva in capitala, n-am reusit sa vizitez decat o parte din muzee si mai sunt multe secrete de descoperit.

Voi ce v-ati propus sa schimbati anul acesta?