Interviu cu echipa Shutterstock – de la big data, la cultură și emoții

De aproape un an am o colaborare simplă și plăcută cu Shutterstock, prin care eu am ocazia să ilustrez articolele de pe blog cu imagini din cunoscuta platformă. Poate ați mai văzut link-urile menționate în articolele mele.

Am folosit Shutterstock și înainte de această colaborare, în context profesional, și m-a fascinat dintotdeauna diversitatea de conținut media pe care îl poți găsi pe platformă. M-am întrebat cine sunt oamenii care postează acolo, dacă e rentabil pentru un fotograf, spre exemplu, să investească în platformă pentru a-i servi drept sursă de venit și multe altele.

Aașa că cel mai simplu a fost să fac un interviu cu echipa Shutterstock (o parte din ea, desigur 🙂 ) pentru a afla mai multe. citeste mai departe →

Future of Media – cine si cum va modela mediul digital in 2015

Spre final de an e momentul să ne facem timp să reflectăm asupra a ce s-a schimbat anul acesta în sfera digitală și să încercăm să anticipăm trend-urile ce vor modela domeniul anul viitor.

A fost un an plin, însă fără răsturnări majore de situație. În 2014 am reușit, la nivel de industrie a comunicării, să aprofundăm anumite aspecte, în timp ce unele ar putea în continuare fi îmbunătățite. Care sunt aceste aspecte, vom afla în discuții utile mâine, la Future of Media.

Cred că cel mai interesant aspect rămâne faptul că citeste mai departe →

Get Onlined – mergi la scoala de marketing digital

Mă bucură foarte mult să văd inițiative din partea studenților care vor să învețe, nu doar la nivel teoretic, dar și practic. Când peste tot aud oameni care se plâng de ”tinerii din ziua de azi”, iată că avem și o mulțime de tineri studenți care dau tot ce au mai bun pentru a deveni buni profesioniști și pentru a-i ajuta și pe alții să-și găsească drumul. Cine poate înțelege mai bine de ce au nevoie stundeții decât ei înșiși?

onlined

Organizația studențească VIP România organizează și anul acesta ONLINED, un proiect pe care l-au conceput ca pe o Şcoală de Marketing Digital. A doua ediție are un format nou, dar se adresează aceluiași public țintă: studenți din toată țara, pasionați de mediul online. În perioada 28 aprilie – 11 mai, 20 de studenți selectați vor participa la training-uri și workshop-uri predate de speakeri precum: Iulian Padurariu, Chinezu sau Andrei Georgescu. Tema abordată va fi legată de Inbound Marketing și va atinge subiecte precum Marketing Strategic, Gamification, PR în Online, Social Media, E-mail Marketing, Content Marketing, SEO, Storytelling sau Online Research Tools.

Îmi place foarte mult faptul că proiectul conține câteva elemente esențiale care să ajute studenții să și pună în practică ceea ce învață. Astfel, ONLINED este compus din școală (2 săptămâni), o perioadă de mentoring și internshipuri (6 luni) și comunitatea construită astfel.

Bravo comunității Leadership Development, care aparține organizației Voluntari pentru Idei si Proiecte! Faceți o treabă tare bună și vă doresc mult succes!

Înscrierile se fac pe site, așa că nu e un moment mai bun decât acesta ca să aplici.

Despre VIP Romania

Voluntari pentru Idei si Proiecte este o organizație non-gurvernamentală formată din studenți, înființată în anul 1998 în cadrul Academiei de Studii Economice București. În cadrul celor patru comunități: Leadership Development, International Affaires, Business Club și Econosofia, membrii organizeaza proiecte pentru studenți, exersându-și astfel abilitățile și pregătindu-se pentru cariere din diferite domenii: marketing, Public Relations, Human Resources, Finante, Fundraising, Online.

11 raspunsuri despre like-urile false pe Facebook

Săptămâna trecută, DailyBussiness.ro a realizat un material despre ce înseamnă frauda cu likes pe Facebook și relevanța pe care o mai au aceste semnale din social media în economi unei strategii de comunicare digitală. Din motive editoriale evidente, redactorii nu au putut publica răspunsurile mele în totalitate, așa că m-am gândit că ar fi util să le postez aici, în cazul în care sunteți interesați de o perspectivă un pic mai amplă. Pentru cei care preferă o lectură mai scurtă, materialul din care fac parte poate fi citit direct pe site-ul DaillyBussiness.ro.

Pentru cine are răbdare, iată ce cred eu despre problema like-urilor false și alte greșeli strategice.

1. Cât de sigură este investiția unei companii în cumpărarea de like-uri?

În opinia mea, cumpărarea de like-uri nu reprezintă o investiție, ci o pierdere de bani, dat fiind faptul că volumul de fani ai unei pagini de Facebook este irelevant pentru rezultatele de business și pentru cele legate de comunitate în lipsă unei segmentări corespunzătoare a publicului.

2. Cum se asigură compania respectivă că persoanele din spatele like-urilor sunt reprezentatve pentru brandul/pagina lor?

Pentru cei care se implică în astfel de practici incorecte și ilegale din punct de vedere al termenilor și condițiilor ce reglementează platforma Facebook, cred că obiectivul de a avea like-uri relevante este unul secundar, dacă nu chiar inexistent. Cel mai adesea, interesul în a cumpără like-uri rezidă într-un scop legat de volum, care, așa cum am susținut întotdeauna, este lipsit de substanță dacă nu este corelat cu o creștere reală și strategică a comunității.

3. Cât la sută din like-erii unei pagini sunt/pot fi conturi false în România? Dar în străinătate?

Din păcate nu am acces la date relevante în acest sens, însă un procent de eroare există în orice sistem, fie că este unul ilicit, așa cum este cumpărarea de like-uri, sau unul legal, așa cum este platforma de Facebook ads. Acest coeficient de eroare este dat de metodele prin care fanii sunt atrași pe pagină. Implicarea fanilor prin concursuri, spre exemplu, este de natură să atragă mult mai mulți concursomani, care au zeci de conturi false de care se folosesc pentru a câștiga cât mai multe premii. Mai contează o suită de factori, precum profilul paginii, tipul de comunitate și, bineînțeles, obiectivele celor care administrează pagina.

4. De ce nu curată Facebook conturile false?

Ca în cazul celor mai multe platforme cu un număr foarte mare de utilizatori, și Facebook are două multiple niveluri de moderare a bazei de date. Primele filtre sunt întotdeauna automatizate și mai sunt și altele care se activează în momentul în care un utilizator este reclamat către Facebook pentru încălcarea unei reguli a platformei (sau a unei reguli personale). Ultimele sunt filtrele umane, echipe care se ocupă de client service pe partea de utilizatori, la care ajung doar problemele care nu și-au găsit rezolvarea pe cale automată. Desigur, se întâmplă că nici la nivel uman să nu primească niciun răspuns. Facebook nu poate dedică prea multe resurse curățării conturilor false pentru acest lucru ar implica eforturi financiare, logistice, dar și legate de software foarte mari. O bază de utilizatori va avea întotdeauna probleme cu spam-ul, conturile false și practici legate de acestea, iar compania va continua să se laude cu creșterea exponențială a numărului de utilizatori, care, să nu uităm, că a fost unul dintre punctele pe care le-au scos cel mai mult în evidența până la listarea pe bursă.

shutterstock_170062403
Twin Design / Shutterstock.com

5. Cum recunoști un cont fals?

În mod obișnuit, un cont fals are puține poze, majoritatea care nu sunt cu fața unei persoane, iar pe wall vom găsi shares și poate likes, dar nu și conținut original. Nu vom găsi milestones și check-ins (poate doar foarte rare) sau alte activități care ar trebui să evidențieze interacțiuni reale dintre o persoană și profilul său.

6. Cât la sută dintr-o campanie menită să aducă 10 -20 mii Like-eri pe Facebook ar putea fi conturi false?

Sper că acel clip care a circulat foarte intens săptămânile trecute a avut impactul scontat, și anume ca administratorii pagînilor de Facebook să fie mai atenți la gestionarea bugetelor și la realizarea segmentării campaniilor pe care le fac. Fără să fac afirmații incontestabile, cred că există o marjă de eroare de maxim 5% în campanii realizate cu atenție medie către targeting pe considerente socio-demografice.

7. Am văzut că există persoane care dau Like la foarte multe pagini de brand. Sunt aceste persoane plătite? Ce procent/salariu/venit primesc ele?

Există persoane care dau like multor pagini pentru a-și comunica o anumită personalitate prin prisma asocierilor și apoi sunt persoane implicate în rețelele care vând like-uri către cei care doresc să cumpere. Suma pe care o primesc este, de obicei, absolut infimă (de tipul 1$ pentru 100 de likes), însă este un tip de venit ușor de generat, mai ales pentru cei din țările aflate în curs de dezvoltare.

8. Cu cât își vând ele un like?
Dacă prețul pe sută de likes este un dolar, atunci pentru un like ar primi 0.01$.

9. De unde își ia o agenție de optimizare a conturilor de Facebook toți acești Like-eri?

În mod obișnuit, agențiile care acționează în bună credință și vor să construiască o comunitate reală și implicată vor apela la campanii de Facebook ads pe platforma dedicată, care este destul de bine reglementată. Dacă vor să apeleze, însă, la alte căi, mai puțin legitime, atunci sunt destule site-uri care vând like-uri, accesibile la distanță de o căutare pe Google.

shutterstock_174830591
Twin Design / Shutterstock.com

10. În condițiile conturilor false, mai sunt like-urile relevante pentru o pagină de companie?

Din nou aici intervine chestiunea priorităților pe care le au administratorii de pagini, fie ei indivizi, consultant, agenții sau companii. Dacă scopul este creșterea comunității, atunci creșterea în volum ar fi un factor relevant, însă cred că am depășit perioada în care numărul de like-uri al unei pagini era cel mai important indicator al performanței. Facebook nu trebuie să fie canalul central al comunicării de brand, ci un canal de achiziție al utilizatorilor și un loc în care comunitatea să poată fi susținută și implicate prin diverse tactici. Like-urile sunt relevante în măsura în care conduc la îndeplinirea obiectivelor, fie ele de business sau legate de comunitatea de brand.

11. Cum se poate curăța o pagină de Facebook de Like-erii falși?

Există un mecanism foarte simplu, descris aici, care poate ajută orice administrator să scape de fanii irelevanti. Aș recomanda încă un articol bun care descrie și de ce este important că un administrator să fie vigilent și atent la comunitate, moderând din când în când bază de date de fani. Desigur, efortul crește pe măsură ce comunitatea evoluează, iar alocarea de resurse în acest sens continuă să depindă de scopurile asociate canalului acesta de comunicare.

Și dacă aveți nevoie să învățați mai multe despre construirea și implementarea unei strategii pe Facebook, vă recomand blogul lui Jon Loomer, care este excelent scris și conține resurse valoroase.

Ce inseamna achizitia uberVU de catre HootSuite

Ieri seară am primit cu toții o veste foarte bună pentru companiile de tehnologie din România: uberVU, o soluție de analytics extrem de complexă, ce oferă soluții pentru companii de dimensiuni medii până la foarte mari, a fost achiziționată de HootSuite, platforma de social media management cu numărul cel mai mare de utilizatori din lume (in aprilie 2013 aveau 6 milioane, însă de atunci numărul sigur a crescut).

logo-size31354222575Desigur, cifra achiziției nu este publică, însă cu siguranță este cel mai mare exit al unei companii de origine românească din zona de tehnologie după vânzările realizate de Radu Georgescu (cu achiziția RAV de către Microsoft și Avangate de către fondul de investiții Francisco Partners – detalii aici și aici).

Compania canadiană HootSuite va integra astfel soluțiile inovative dezvoltate de uberVU pentru a oferi clienților informații cât mai utile cu privire la audiența lor și detaliile comportamentale ale acesteia. Iar acest lucru nu poate însemna decât un salt calitativ însemnat pentru HootSuite (platformă pe care o folosesc zilnic), fiindcă printre clienții uberVU se numără: NBC, Heinz, Fujitsu, SC Johnson, Getty Images, indiegogo, L’Occitane și mulți alții.

Odată cu această achiziție, HootSuite nu câștigă doar o echipă de ingineri extrem de competenți și o platformă extraordinară, ci își consolidează și segmentul de clienți corporate, care acoperă deja un procent de 75% din companiile Fortune 1000.

Un pic din istoricul uberVU

Fondat în 2008, uberVU a fost printre primele startups de tehnologie din România care au pătruns pe piața internațională. După ce au fost la Seedcamp (accelerator de startups), echipa a reușit să atragă finanțare de peste 1,5 milioane de euro, iar momentan are 50 de angajați în birourile din București, Londra și Boston.

“uberVU represents the next generation of analytics solutions, and brings with it a world class product team. This acquisition brings together uberVU’s best-in-class analytics with HootSuite’s social engagement solution, getting us one step closer to our vision of a simple, scalable, and secure platform for a rapidly evolving social media landscape.”

a declarat Ryan Holmes, CEO HootSuite. Anunțul oficial este disponibil aici.

hootsuite-logo

Iată și perspectiva uberVU:

“By joining HootSuite we are realizing our vision to bring analytics to the front and center of the social business. This acquisition is a testament to the strength of our platform, and we are thrilled to be part of HootSuite’s exciting story.”

spune Mark Pascarella, CEO uberVU.

Interesant de citit este și articolul din TechCrunch.

Ca să răspund întrebării din titlu, achiziția uberVU reprezintă un moment important în evoluția sferei antreprenoriale din zona de tehnologie în România. Motivul este acela că e nevoie de cât mai multe astfel de povești de succes pentru a atrage mai mulți investitori (inclusiv din Silicon Valley) în România și în Europa de Est. Pentru antreprenori este o dovadă a faptului că, urmărind o strategie corectă și bine pusă la punct și dezvoltând un produs cu adevărat util și cerut de piață, orice companie poate ajunge să aibă succes, chiar dacă punctul de plecare este România, fapt ce nu mai reprezintă de multă vreme un dezavantaj.

Felicitări echipei uberVU și celor de la HootSuite și abia aștept să văd cum vor evolua împreună cele două produse.

Voi ați încercat vreuna dintre platforme până acum?

Gala Premiilor E-commerce 2013 – concluzii

Astăzi a avut loc Gala Premiilor E-commerce 2013, un eveniment care îi reunește pe actorii implicați în comerțul electronic din România, indiferent de domeniul lor. În mod cert, zona de e-commerce este una în care competiția crește puternic, pe toate segmentele importante, unde se inovează foarte mult și unde se învață foarte mult prin ”trial & error”. Ce m-a bucurat a fost faptul că această comunitate de profesioniști este foarte conștientă de importanța perfecționării continue și a rafinării metodelor de atragere, păstrare și convertire a utilizatorilor în clienți.

Iată și o serie de observații ale mele, formulate atât în baza subiectelor dezbătute la conferință, cât și din experiența personală cu magazinele online din România (precizare: dacă aș putea cumpăra totul online, ar fi perfect!).

Prea mult push pe ”hard sell” – de cele mai multe ori publicul e bombardat cu mesaje care au în prim plan interesele magazinului online și nu obiectivele clientului. Această manieră de a se impune din partea magazinelor online poate fi percepută ca aroganță sau insistență obositoare de către utilizator. Abordări alternative sunt adecvarea la pretextul de comunicare (sărbători, ocazii speciale, remarketing etc.) sau plasarea nevoilor consumatorului ca obiectiv principal.

Black Friday și nebunia reducerilor – dintotdeauna am crezut că acest exces de reduceri afectează imaginea brandurilor. Valoarea percepută a acestora scade, în timp ce singurul diferențiator în această perioadă rămâne prețul, ceea ce nu este deloc un atu ce poate fi menținut pe termen lung. Mulți dintre consumatori se așteaptă mereu la reduceri și le ”vânează”, făcând vânzările la preț normal extrem de dificile. Un exemplu bun de brand care nu mizează pe această strategie este Apple, au coborât un pic ștacheta odată cu lansarea iPhone 5C, alegere justificată însă de nevoile pieței.

Design-ul ca element central în orice site de e-commerce – așa ar trebui să fie, însă, de cele mai multe ori, design-ul este perceput strict ca un element estetic. Funcția sa se extinde însă la aspecte legate de usability, user experience și user interaction, definind călătoria unui potențial cumpărător prin site. Desigur, avem și exemple pozitive, precum F64.ro sau RCA-ieftin.ro.

Mobile first – se lucrează la optimizarea pentru mobil, ceea ce este o strategie cu bătaie pe termen lung, fiindcă nu suntem una dintre țările în care plățile prin telefonul mobil să reprezinte o cotă de piață relevantă. Sunt însă de părere că acele magazine online care vor prinde momentul ascendent al plăților prin mobil pregătite vor avea cel mai mult de câștigat.

gala gpec

Sursa foto.

Cercetarea publicului ca instrument esențial – cred că acestui aspect îi sunt dedicate încă resurse insuficiente. Sunt convinsă că o mai mare atenție acordată cercetărilor de piață și, în particular, analizei comportamentului utilizatorului pe propriul site (nu doar cantitativ, ci mai ales calitativ), ar putea dezvălui idei bune pentru îmbunătățirea conversiilor.

Subestimarea utilizatorului – deja cei care cumpără online sunt obișnuiți cu toate campaniile de advertising, cu propunerile magazinelor și cu reducerile. Folosirea unor mesaje perimate, lipsa transparenței sau a opțiunilor precum filtre relevante pentru produse nu mai este tolerată, iar de aceea eu cred că e nevoie de un salt calitativ în materie de mesaje promoționale sau publicitare în zona de e-commerce.

Abuzul de email marketing – nu face pe nimeni fericit. A trimite email-uri frecvente sau fără opțiune de dezabonare este nu doar incorect față de utilizator, ci și contraproductiv. Respectul față de utilizator va fi răsplătit. Abuzul va fi pedepsit și nu va aduce rezultate pe termen lung.

Rafinarea campaniilor de online advertising – aici aș propune două tactici despre care s-a discutat deja și pe care le consider demne de a fi aprofundate: remarketing și frequency capping, mai ales pentru video advertising.

Intregarea metodelor de plată și a firmelor de curierat – furnizorii de servicii conexe, precum cele menționate fac și ei parte din experiența de brand pe care un magazin online o oferă. Mi s-a părut foarte potrivită includerea lor în discuțiile despre comerțul electronic de la noi și cred că trebuie discutat foarte bine cu toate părțile implicare, pentru a oferi acel standard înalt de calitate de la comanda de pe site până când produsul ajunge la cumpărător.

Relația înseamnă retenție – cultivarea unei relații pline de respect, grijă și atenție cu utilizatorul și potențialulul cumpărător este cea care va aduce un indice de retenție mai bun. Clienților le place să perceapă și să li se demonstreze că în spatele unui brand de e-commerce există o echipă reală, interesată în mod autentic de preocupările lor. Desigur, sunt o mulțime de metode prin care se poate face acest lucru, unul dintre vehiculele cele mai importante fiind partea de client service. Automatizarea are rolul ei și cultivarea relațiilor interumane nu este un aspect ușor scalabil, însă importanța sa este absolut vitală.

Echilibrul între iterație, optimizare și investiții în infrastructură și tehnologie – așa cum a remarcat Iulian Padurariu (Managing Partner & Founder Marks Romania), se fac prea multe investiții în soluții tehnologice complexe când un magazin online ar trebui să aloce resurse în mod echilibrat pentru toate zonele importante pentru business. Trebuie să existe un echilibru între iterații succesive pentru a ajunge la o formă cât mai performantă a site-ului, între optimizarea conversiilor și bugetele de promovare și investițiile în platforme și infrastructură. Presupunerile trebuie testate pentru a le dovedi validitatea și fiecare decizie ar trebui ghidată de informațiile provenit de la utilizatori/clienți.

logo gala premiilor ecommerceCorina a scris live de la conferință și de la festivitatea de premiere, sintetizând foarte bine discuțiile de acolo, așa că vă recomand să citiți și articolul ei.

Sper să ne revedem și anul viitor la Gala Premiilor eCommerce din România!

Voi ce îmbunătățiri ați dori să vedeți la magazinele online din .ro?