BlogTrip Timişoara

În weekendul ce tocmai s-a terminat am fost la Timişoara, în BlogTrip. Scriu abia acum, fiindcă acum pot spune ca mi-am revenit cu somnul şi sunt 100% funcţională. 🙂

Reţeta BlogTrip, dacă nu o ştiţi, e simplă: se iau două mâini de bloggeri, se pun în două Mercedesuri Benz mişto (că doar nu se poate să călătorească fără stil), se condimentează cu voie bună şi idei de dezbătut şi se pun la drum lung, ca să socializeze bine. Zece ore mai târziu, se scot, se aşează în hotel şi se servesc a doua zi, cu mintea limpede, în cadrul unui workshop educativ. Se pot reîncălzi a doua zi, spre seară, cu niţică bere şi conversaţie spumoasă.

Au fost 3 zile frumoase şi pline, din care am rămas cu amintiri extraordinare. Una dintre acestea este drumul prin Defileul Dunării. Deşi pe alocuri drumul e foarte prost, peisajul superb compensează pentru tot. Mergând cu Dunărea în stânga şi cu munţii în dreapta, am gustat o bucăţică de perfecţiune. Totul era atât de frumos, încât aş fi vrut să rămân prinsă în acel moment. Toţi eram fermecaţi, fiindcă în Viano se făcuse linişte şi priveam cu ochi visători către Dunărea albastră, care reflecta senină soarele.

Apoi a fost hotelul verde (Boavista Hotel), care mie şi Andreei ne-a plăcut foarte mult. 🙂

Timişorenilor deja li s-a dus vestea că sunt prietenoşi şi că au o comunitate foarte mişto, dar o să mai spun asta încă o dată, fiindcă, nu-i aşa, încă o apreciere nu strică niciodată. După ce ne-am stors creieraşele la workshop şi am întorc problemele pe toate părţile, ne-am împrietenit la o bere într-un pub simpatic. Nebuloasa, Tomata, Simona, De ce, Ovi Sîrb, Alex Bleau şi tot restul sunt nişte oameni foarte faini şi sper să-i revâd curând!

Timişoara am revăzut-o noaptea (nu mai fusesem din 1999), dar e frumoasă şi verde.

Mi-am dat seama iar cât de norocoasă sunt că lucrez cu oamenii cu care lucrez, în special cu Bobby, care mă uimeşte de fiecare dată când ţine un discurs. Perspectiva, experienţa şi unghiurile din care vede realitatea îl fac să fie omul excepţional pe care îl admirăm cu toţii.

Trecând prin satul Cacova, am văzut o horă, dat fiind faptul că era Sf. Gheorghe. Sinceră să fiu, nu credeam că se mai ţine aşa ceva. A fost un sentiment tare plăcut să-i privim pe tinerii în opinci care dansau. Am fi vrut să ne alăturăm lor, dar paşii erau un pic prea complicaţi pentru noi. 🙂

Dincolo de toate, am rămas cu un gust tare plăcut şi cu bucuria de a lucra şi de a face proiecte frumoase cu oameni minunaţi. 🙂

PS: Ca să nu uit, Mercedes Benz Viano se ţine foarte bine pe drum şi am fost plăcut surprinsă să văd că nu are deloc lag la turbină. Plus că interiorul e foarte bine compartimentat şi e o grămadă de spaţiu pentru picioare, fapt care ne-a fost foarte util. Alex ştie cel mai bine că se doarme foarte bine în Viano.

Mulţumim sponsorilor Microsoft, Mercedes Benz şi Paralela 45 şi lui Victor Caraş, care a venit cu noi şi a avut grijă să ne fie bine. 🙂 Şi, desigur, lui Bobby, fiindcă are idei bune şi ştie să adune bloggerii de pretutindeni şi să-i aducă împreună.

Poze găsiţi pe Picassa, pe Facebook şi la Raluxa.

ARCA – Misiunea 5

Iată că ARCA se pregăteşte de o nouă misiune, pentru pregătirea lansării rachetei spaţiale Helen 2. Cu cât se apropie momentul lansării, cu atât cresc emoţiile, dar creşte mai ales entuziasmul, fiindcă nu mă pot gândi decât la zborul rachetei şi la încununarea tuturor eforturilor minunatei echipe de la ARCA.

Vă las mai jos comunicatul oficial de presă şi vă invit să-l daţi mai departe, fiindcă aceşti oameni extraordinari merită susţinuţi, iar ARCA merită să devină un simbol naţional şi un motiv real de mândrie pentru ţara noastră!

citeste mai departe →

Pregatiri pentru vara

Ma bucur asa de mult de zilele astea de primavara, incat zambesc cu gura pana la urechi de fiecare data cand vad un pom inflorit sau infrunzit. Am asteptat atat de mult sa vina caldura, incat acum incerc sa respir primavara si s-o tin aproape.

Si corpul meu abia astepta primavara, fiindca iarna lasa semne intotdeauna, oricat as vrea eu sa nu fie asa.  As vrea sa pot alerga in fiecare dimineata, sa… sa… sa… Fiindca nu pot face toate astea, am ales sa fac tot ce-mi sta la ndemana ca sa ma simt bine cu mine. Schimbarile suna cam asa:

1. M-am apucat de sala. Mare lucru pentru mine, fiindca n-am mai facut miscare de ceva vreme. Dupa o luna deja se vad rezultatele, iar eu dorm mult mai bine si am energie cat pentru 3 oameni. 😀

2. Am renuntat la paine. De tot. Imi iau carbohidratii din paste sau orez si, ocazional din painea din sandvis, dar atat.

3. Am renuntat la mancaruri gatite (partial). In principiu, evit sa gatesc cu ulei si sa prepar prea mult alimentele, pentru a le pastra valoarea nutritiva si pentru a fi cat mai usor de asimilat pentru organism.

4. Meniul meu principal e format din salate si lactate (branzeturi, iaurt si lapte).

5. Incerc sa mananc mai multe nuci, seminte si alti samburi, fiindca au o multime de beneficii, asa cum stim, pentru par, unghii si, cel mai important, creier. 🙂 Preferatele mele raman migdalele si fisticul.

6. Am renuntat aproape de tot la dulciuri, desi oricum nu mananc prea des, in ciuda faptului ca am o usoara hipoglicemie. Singura de la care nu ma voi abtine niciodata va fi inghetata.  E singurul dulce pe care il pot manca in cantitati impresionante. In rest, nu ma tenteaza nimic, nici macar ciocolata.

7. Ca sa ajut organismul si din exterior, am spus ca am nevoie si de o crema anticelulitica, fiindca, din pacate, de celulita nu se scapa cu una, cu doua. M-am tot uitat, invartit si studiat si pana la urma am ales Offesive Cellulite, de la Elancyl. Pana acum sunt multumita de rezultate: pielea e mai ferma, mai hidratata (lucru de care am nevoie, fiindca am o piele predispusa la uscare) si incepe sa arate asa cum arata asta vara, plus ca senzatia de racoare pe care o da pielii e extrem de relaxanta.. 🙂 Desi se recomanda sa te dai doar dimineata cu Elacyl Offensive, eu ma dau constiincioasa cu ea si inainte de sala, ca sa cumulez efectele.

Sper ca pana vine vremea de plaja sa fiu si eu in forma.

O dieta sanatoasa + sport + ingrijirea corpului = WIN! 😀

Voi ce ati schimbat in stilul vostru de viata in perioada asta? E important ca, dincolo de toate lucrurile pe care le facem, sa ne facem timp pentru noi, sa ne rasfatam. Stiu ca suna a sfat dintr-o revista glossy, dar asta nu-l face mai putin adevarat. O doza mica de rasfat ne face sa fim zambitoare si, asa cum am invatat la Optimism 2010, daca noi suntem fericite, ii putem face si pe altii fericiti. 🙂

Ca sa ne motivam sa fim in forma si sa ne bucuram de mai multa energie, dar leapsa cu avant catre Adina, Gabriela, Ileana, Andreea, Oana, Alina si Miruna (care stiu ca deja are un program pus la punct). 🙂

When in Rome…look for love

Și nu doar la Roma, ci oriunde am fi.

În seara asta m-au invitat fetele de la Hotcity.ro la film, la When in Rome, mai exact (vă mulțumesc!). O comedioară romantică extrem de simpatică, care ne-a făcut să râdem copios în unele momente și să oftăm în altele.Am avut o companie extrem de plăcută în timpul filmului, și anume pe Ileana și pe Minxieee, cu care am șușotit ca între fete. 🙂

Recunosc că m-am regăsit puțin în protagonista workaholică (n-am ajuns, totuși, la nivelul ei și sper nici să n-o fac), care crede că Făt Frumos e doar cel pe care-l poate iubi mai mult decât își iubește jobul. Tind uneori să încerc să compensez prin satisfacțiile profesionale alte lipsuri. Cu toții am făcut asta la un moment dat, dar încerc să nu fac un obicei. Putem cădea ușor în capcana de a crede că doar jobul ne face fericiți, ceea ce e complet greșit.

Căutarea echilibrului e un dans continuu pe sârmă, în timpul căruia trebuie să știi să echilibrezi greutățile din viață pentru a putea fi fericit. Cred că aici cuvântul cheie este căutarea. Suntem prinși într-un vârtej al căutării iubirii, a fericirii, care se potolește uneori, dar doar pentru câteva clipe. Eu sunt de părere că nu există doar o dragoste sau doar un Făt Frumos, ci mai multe și mai mulți, unele experiențe fiind mai frumoase decât altele.

Trebuie să nu percepem lucrurile ca fiind definitive și să nu renunțăm la căutarea noastră. E drept că, odată cu trecerea anilor, lucrurile devin tot mai complicate și tânjim tot mai mult după lucruri simple, după sentimente inocente, dar nu spune nimeni că nu le putem avea. E drept că ne pierdem din avânt și din energie și că devine obositor să o luăm de la capăt. Cu toate acestea, nu ne putem așeza pe jos, așa cum fac copiii mici, și să spunem răspicat că nu mai vrem. Clipele acelea de început, în care începi să te îndrăgostești și în care simți că lumea e a ta, ele sunt tot ce contează. Recunosc că mi-e dor să mă mai simt astfel, dar probabil va veni și momentul. Dacă eu sunt fericită, îi pot face și pe cei din jurul meu fericiți. Iar ăsta e scopul meu în viață, dincolo de orice altceva. Fericirea. Simplu.

După efuziunea asta sentimentală vă las cu o piesă la fel de sentimentală, dar foarte simpatică, pe care am tot ascultat-o zilele astea:

PS: Josh Duhamel is sooooo hot! 😀

Romeo si Julieta la TNO

Aseara am fost, impreuna cu un grup considerabil de prieteni si cunostinte (29, ca sa va dau o cifra exacta), la Teatrul National de Opereta sa vedem “Romeo si Julieta”, un spectacol foarte laudat. Si pomul laudat a fost, intr-adevar, extraordinar! O interpretare moderna a piesei lui Shakespeare, care m-a facut sa ma intristez, sa zambesc, dar care, mai ales, m-a emotionat. De la coregrafie, la muzica, la scena, la actori, la vocile actorilor, la versuri, totul a fost frumos la modul absolut!

Am apreciat cel mai mult pasiunea cu care fiecare membru al echipei care a organizat si a pus in scena piesa a muncit. Se vede cat sacrificiu si cate eforturi se afla in spatele fiecarei secvente si va spun cu toata inima ca merita sa va cufundati, pentru cateva ore, intr-un univers jucaus, in care veti redescoperi trairi pe care poate le-ati uitat. Un spectacol atat de reusit e imposibil sa nu schimbe macar ceva in interiorul nostru. Mai mult, duetele protagonistilor mi-au dat fiori. Suna minunat vocile lor si au creat momente unice, pe care chiar as vrea sa le retraiesc. Asa ca, cel mai probabil, voi mai merge inca o data sa vad piesa. 🙂

Noi am vazut Romeo si Julieta cu Mihai Mos si cu Alexandra Violeta Marin si o intreaga echipa de tineri extrem de talentati, care joaca din suflet, iar acest lucru se simte.

Puteti gasi Teatrul de Opereta si pe Facebook, aici, cat timp isi reconstruiesc site-ul.

Va las cu cateva secvente din spectacol, dar va asigur ca nu se compara cu experienta live a piesei.

Aceasta a fost piesa mea preferata din spectacol:


Si pentru ca mi-a placut atat de mult, o sa va pregatesc o surpriza in curand legat de piesa asta. 🙂