Joi seară am fost la avanpremiera filmului Avatar în Mall Vitan, organizată de LG. Țin să-i mulțumesc încă o dată lui Sorin Rusi pentru invitație. 🙂

Avatar e cel mai scump film din istoria cinematografului: 500 milioane de dolari. Și cred că este și filmul la care s-a lucrat cel mai multȘ 15 ani. James Cameron nu se dezice și marchează încă o dată istoria cinematografiei. Rezultatul este magnific! Grafica este absolut excepțională, fiindcă simbioza între elementele virtuale și cele reale este aproape perfectă. Avatar explorează posibilitățile tehnice și sociale ale imaginației umane, dând naștere, timp de 2 ore și 40 de minute, unei lumi la fel de reale și palpabile ca cea pe care o trăim în fiecare zi. Avatar este tipul de film în care te scufunzi și pe care vrei să-l trăiești.

Ce am apreciat însă cel mai mult a fost filozofia lumii Na’Vi, creată în jurul ideii că lumea în care trăim este un flux de energie din care facem parte cu toții, iar echilibrul acestei lumi este extrem de precar. Personajele virtuale sunt extrem de senzitive, de intuitive, ceea ce le face să se umple de emoție. Ceea ce la început pare o lumea stranie și străină devine, până la sfârșitul filmului, o lume cunoscută, căreia vrei să-i iei apărarea. Nici măcar monștrii nu mai par dezgustători. Străinul devine cunoscut. Aceasta este cea mai mare realizare a filmului, din punctul meu de vedere: faptul că a reușit să tranforme niște personaje desenate pe calculator în ființe capabile de emoție și capabile să o și transmită.

Complexitatea filmului este într-atât de mare, încât există o enciclopedie despre planeta Pandora, scrisă de biologii, antropologii și restul experților și a oamenilor de știință care au contribuit la crearea acestei lumi fantastice.

Însă mai e ceva. Așa cum am perceput eu povestea, conflictul din film este o expunere a celui care există deja între noi, oamenii din aceeași lume: populația Na’Vi suntem noi, cei care însă mai credem în emoții, în spiritualitate și cei care mai ascultăm încă ce au de spus ceilalți, simțindu-ne legați de universul din jurul nostru; oamenii, colonizatorii, sunt cei care au uitat toate aceste lucruri și se hrănesc din cuceriri goale de sens. E o poveste simplă, însă mult mai reală și mai profundă decât am vrea să fie. Poveștile memorabile sunt simple. Așa cum este și acest film, dacă vă permiteți vouă înșivă să-l vedeți și nu doar să-l priviți.

Pentru o altă părere, puteți citi aici recenzia CNN.

Avatar trailer:

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=cRdxXPV9GNQ]