Invitatie la vals

IMAG0155Ieri seara am fost la cea mai frumoasa experienta muzicala de pana acum. Am fost la “Invitatie la vals”, un recital al orchestrei Teatrului National de Opereta “Ion Dacian”. Spectacolul a avut loc in parcul de langa Palatul Cotroceni si a fost absolut superb! N-am cuvinte sa descriu cat de fermecatoare a fost intreaga experienta: o seara linistita, suficient de calda, intr-o gradina frumoasa, pe acordurile divine ale unei orchestre magnifice.

Partiturile lui Johann Strauss (tatal, dar si fiul..chiar si fratele si un var) au fost atat de frumoase, incat imi doream sa inspir toata muzica si sa nu mai respir niciodata, doar ca sa o pot pastra in suflet. Valsurile ne-au incantat simturile, polca ne-a facut sa zambim si sa tinem ritmul si nu de putine ori imi venea sa ies la dans. Ma visam deja purtata de un tanar fermecator in frac, cu poalele rochiei fosnind pe pietrele aleii… Aaaa…cateodata am senzatia ca m-am nascut in epoca gresita.  “Dunarea Albastra” ne-a facut inimile sa tresara si am IMAG0156savurat fiecare nota si fiecare acord.

Cand s-a terminat spectacolul am avut senzatia ca s-a rupt o vraja din care nimeni nu voia sa se trezeasca. Am ramas cu o dorinta enorma de a asculta mai mult si abia astept sa-mi iau bilete la urmatorul spectacol.

Multumesc Cristi pentru poze! :*

PS: Articol nou pe apPRentice.ro despre relatia dintre jurnalisti si PR-isti.

Cum a fost la Tuborg Green Fest ziua 1&2

Ce bine e sa stai duminica dupa-amiaza acasa, in timp ce afara ploua marunt si e frig. De departe de aud concertele din Parcul Izvor si mi-e sincer mila de oamenii care au avut curajul sa se duca si azi. Sa va povestesc cum mi s-au parut mie  primele doua zile de la Tuborg Green Fest.

Ce mi-a placut:

– artistii invitati (mai putin Stefan Banica Jr.)

– sunetul de exceptie (Guano Apes a fost chiar mai bine ca in seara precedenta)

– publicul de calitate (majoritatea erau oameni foarte ok, lucru care nu ma prea asteptam, sincera sa fiu)

– a fost relativ curat pe jos, nu te impiedicai de gunoaie.

Crystal Method – am apucat sa-i ascult fix 10 minute, desi am ajuns in parcul Izvor pe la 8:45 in ideea ca la 9 trebuie sa intre pe scena. Teaaaaaapaaa. Intrasera cu 45 de minute mai devreme si toate concertele s-au decalat. Mi-a placut ce am auzit, dar as fi vrut sa aud mai mult.

Chicane au fost buni, instrumentele s-au integrat foarte bine in atmosfera, iar ei erau foarte fericiti ca la noi era soare (ziua, desigur) si cald, pe cand in Londra ploua de zor. Ca azi. Mi-ar fi placut sa fie ceva mai dinamici, pentru ca am avut senzatia ca show-ul a stagnat pe alocuri, dar a fost frumos.

Guano Apes – wow! Pur si simplu wow! Cand a inceput show-ul eram la coada la bere (unde am stat vreo 40-45 min.), dar mi-au vibrat plamanii, desi eram foarte departe de scena. Nu mai spun ca era de vreo 3 ori mai aglomerat ca la Chicane. Sandra Nasic are o voce incredibila! Piesele au fost vibrante, iar intreaga prestatie a trupei a fost de nota 10+. Desigur, si eu au intrat mai devreme cu jumatate de ora fata de programul anuntat.

Ce nu mi-a placut:

– ca artistii au intrat mai devreme decat trebuia de fapt se pare ca lumea a ajuns cand trebuie, doar ca in programul Tuborg erau trecute niste ore ca puncte de reper si niste x-uri rosii inainte de orele fixe, adica se presupunea ca tre sa stai sa faci calcule si sa-ti dai seama ca incep de la si jumatate. Eu si prietenii mei am ramas toti cu ideea ca trebuia sa inceapa de la fix si nu cred ca am fost singurii. Cred ca multa lume si-a luat teapa si a pierdut mare parte din concert din cauza asta. Ar fi fost mai simplu sa puna orele exacte.

– ca erau foarte putine puncte din care puteai sa cumperi ceva de baut. La intrarea dinspre Izvor, unde era clar ca va fi aglomerat, sute de persoane asteptau sa fie serviti de la doar 3 dozatoare de bere si niste tineri ametiti care turnau suc in pahare. Emagic iar a dat-o-n bara.

– cortul tehnic din fata scenei era imens! Inteleg ca e nevoie de el, dar puteau, totusi, sa-l faca mai mic, astfel incat sa le permita oamenilor din spate sa vada si ei ceva.

– coada la jetoane, coada la bautura…stiu ca e greu sa gestionezi atata lume, dar sunt sigura ca se putea eficientiza intr-un fel treaba asta, ca sa nu piarda lumea trei sferturi din concerte stand pe la cozi.

Per total a fost relativ ok. O alta observatie: cat de dobitoc sa fii tu, ca parinte, sa-ti iei dupa tine copilul de aprox. 3 luni la un concert rock?!? Pe bune, cat de retardat sa fii sa te plimbi cu carutul cu copilul in el prin multime?!?! Nu va mai spun cat de speriat era bietul copil si cat de dezorientat. Parintii ca astia merita sa le dea cineva una fix in cap, ca oricum nu cred ca are ce sa-i doara.

Mai jos aveti filmulete de la lume, ca sa va faceti o impresie despre cum a fost:

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=VycyfFinlLw]

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=iRWUgEtmDuI]

Impresii dupa FTW Party

Aseara fetele de la apPRentice.ro (3 in 4) au fost la FTW party, organizat de echipa FTW, Millenium Communications si Bobby Voicu. Am mers pana in cealalta parte a Bucurestiului (pentru a doua oara pe ziua de ieri), dar a meritat din plin! 😀 Am cunoscut o multime de oameni pe care ii stiam doar de pe Twitter sau din bloguri, care s-au dovedit a fi chiar mai simpatici decat randurile pe care le scriu. Petrecerea a fost “alimentata” de Coca Cola si Ursus si a fost protejata de Bitdefender, asa ca ne-am putut bucura in voie de atmosfera placuta din Club White.

Poze si alte cronici gasiti aici si aici.

Ma bucur tare mult ca zilele astea am avut ocazia sa cunosc o multime de oameni frumosi si destepti, cu care am purtat conversatii ce mi-au bucurat sufletul si mintea. 🙂 Sper sa o tin tot asa, fiindca septembrie e o luna plina de evenimente.

Acusi ma pregatesc sa plec spre Tuborg Green Fest, unde o sa-i ascult entuziasmata de cei de la Chicane! 😀 Iar maine seara ne vedem la Soup Nights, in Tineretului.

Have a great weekend ya’ll!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=r9iY8L6J51Q]

Merg la Webstock ’09

Ieri am primiti invitatia la Webstock ’09, fapt care m-a facut foarte fericita! 😀 Asta pana cand mi-am dat seama ca am si interviul pentru masterat in aceeasi zi. Am noroc totusi ca Universitatea si Radisson sunt aproape. O sa ma descurc cu ambele in aceeasi zi.

Abia astept conferintele, abia astept workshop-urile. 🙂

PS: De cateva zile rumeg la un articol despre femei, barbati si relatii. O sa fie lung si vine in curand. Intre timp ma obsedeaza melodia asta:

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Uv0Z_Q9CLEM]

La multi ani tati!

Azi a fost ziua tatalui meu si, chiar daca nu citeste bloguri, voiam sa scriu si aici cat de mult il iubesc! La multi ani tati! Te vreau sanatos si vreau sa te fac mandru in fiecare zi!

De ziua lui, i-am facut taticutului meu mebla de piersici, care a iesit gustoasa si racoroasa. Daca vi se pare ca doar ma laud, va recomand sa faceti si voi sa va convingeti. 🙂 Lui tati i-a placut si pana la urma asta e tot ce conteaza.

De la tati am mostenit simtul orientarii,  el mi-a insuflat fascinatia pentru geografie (a fost ghid turistic), el mi-a povestit desprei istorie si alte lucruri care mi-au facut pofta de cunoastere. Tati stie mereu cate ceva despre locurile prin care trecem si mereu ma uimeste cu experienta lui de viata. Tati are o energie inepuizabila si o vointa de neinfrant si mai am multe de invatat de la el. Tati e cel mai bun om din lume, iar eu voi fi mereu fetita lui, indiferent de varsta si de situatie. 🙂

Povestea unui oras de provincie

Dupa cum stiti (sau poate nu), eu sunt focsaneanca. Nascuta si crescuta in frumosul oras de pe Milcov, odinioara granita intre Moldova si Muntenia. Focsaniul are multe povesti de spus, adunate de-a lungul veacurilor, de pe vremea lui Stefan cel Mare si pana astazi.

a_focsani_3002Fost targ si granita, Focsaniul a avut o viata culturala bogata, presarata cu nume precum arhitectul Ion Mincu, inginerul Anghel Saligny, pictorul Gheorghe Tattarescu (ale carui picturi le-am admirat la MNAR fara sa stiu ca e din Focsani), gimnasta Gina Gogean si multi altii. La fiecare pas poti da peste o cladire cu o istorie impresionanta, cu locuri prin care au calcat cele mai importante personalitati din istoria Romaniei.

Ca la orice granita, in Focsani se facea contrabanda. Dar nu oricum, ci prin tunele sapate pe sub Milcov, pe unde se trecea cu caruta cu lemne si vin. Desi multe dintre aceste tunele sunt astupate, sunt sigura ca ele inca exista si ca pastreaza urme ale istoriei orasului.

Inconjurat de dealuri cu vii si paduri, Focsaniul a fost un targ renumit si a_focsani-oras02pitoresc, din care au mai ramas putine cladiri vechi. Comunismul aproape a sters farmecul asezarii, sufocand locul cu blocuri si fabrici. Din cand in cand, cate un cutremur mai scutura pamantul si ne aduce aminte ca suntem neputinciosi.

Cu timpul orasul a crescut, s-a dezvoltat si s-ar fi dezvoltat si mai bine daca n-ar fi fost unii politicieni de la PSD care sa fure cu nesimtire. Dar nu vreau sa fac politica aici, fiindca mi-e sila (greata adicatele) de unii oameni. Sa nu va insele ochiul faptul ca oraselul meu are doar 100 si ceva de mii de locuitori, fiindca aici se invart bani cel putin la fel de multi ca pe vremea cand era o asezare boiereasca. Astfel, s-au investit bani in fabrici si in multe locuri de cheltuit banii: restaurante, baruri, terase si supermarketuri. Multe supermarketuri. Vreo 13 cu tot cu cele de profil de constructii. Insa viata culturala abia mai rasare prin cate un eveniment timid. Dupa zeci de ani abia au renovat Teatrul „Mr. Gh. Pastia”, unul dintre cele mai frumoase din tara, proiectat chiar de arhitectul Ioan Mincu. Multe cladiri istorice zac in paragina sau au nevoie disperata de renovare. Anul acesta au inceput sa renoveze Piata Unirii din centrul orasului, loc marcant pentru unirea de la 1859. Sunt tare curioasa cum va arata dupa. focsani01

Ca dovada a vechimii orasului, in timpul lucrarilor, in Piata Unirii s-au gasit morminte ce apartineau bisericii din centrul orasului, expertiza lor devenind motiv de discordie intre autoritatile urbei.

Ma plimb pe strazile orasului si simt ca acest loc are potential. Turistic, cultural, de care vreti. Dar potentialul e sugrumat de fite. Multe, alimentate de masini scumpe si extravagante de doi bani. Unele s-au mutat la Bucuresti, ca sa creasca printre alte fite, dar altele au ramas aici, unde se pot desfasura in voie. Si fitele se vad cel mai bine la nunti, ale caror costuri (total nejustificate de altfel) ajung sa te faca sa-ti dai palme de cat de snobi pot fi unii. Focsani_Theater

Una peste alta, mi-am dat seama ca imi iubesc orasul, desi ma simt putin stinghera cand ajung acasa dupa ceva vreme. Imi ia insa doar 2 zile sa ma reobisnuiesc cu el si sa nu vreau sa mai plec la cealalta casa, in Bucuresti. Doar ca n-as vrea sa-mi moara plantele.