Alegerile care ne definesc

Întotdeauna am crezut că alegerile pe care ne facem ne modelează, fie comportamental, spiritual, profesional sau sentimental. Alegerile pe care nu le facem, responsabilitatea de a ne asuma un rezultat sau altul, opțiunile pe care le evităm – toate spun ceva despre noi. Chiar și alegerile greșite, din care învățăm enorm.

În fiecare moment de transformare a vieții noastre ne facem o evaluare a punctului în care ne aflăm, a ceea ce am lăsat în urmă și ce ne dorim să găsim de acum încolo. Și totul pare să depindă de noi, de abilitatea noastră de a face decizii mai mult sau mai puțin raționale, de intuiția mai mul sau mai puțin dezvoltată. În momentul în care ești pus în situația de a alege între două sau mai multe opțiuni, ești tu cu tine. E momentul în care te privești în oglindă cu onestitate, în care sinceritatea absolută te pune față în față cu tot ceea ce ai și ești, fără cale de scăpare.

Părinții nu ni-i putem alege, însă de la un punct încolo totul devine rezultatul propriilor opțiuni în viață. Asta dacă susținem teoria liberului arbitru și nu ne lăsăm purtați de teoriile ce susțin predestinarea. Ne alegem experiențele de viață, prietenii, alegem să studiem un subiect sau altul. Sunt însă în viață unele momente care cântăresc mai mult decât altele. Care ne cer mai multă energie și implicare. Iată când cred eu că ar trebui să fim mai precauți, să stăm bine pe picioare și să ne exprimăm așteptările:

1. Alegerea unui job e de fiecare dată o experiență care ne învață multe. Fie că rezultatul care urmează este unul pozitiv sau negativ, opțiunea pentru un loc de muncă ne va ajuta să definim mai bine ce ne dorim să devenim pe plan profesional, care este etapa pe care vrem să o parcurgem, care sunt oamenii din jur de la care putem învăța, care sunt abilitățile și calitățile care ne lipsesc și pe care le putem deprinde. Sfatul meu este să studiați întotdeauna cultura organizațională a unei companii înainte să vă angajați acolo. Citiți ce scriu angajații despre asta, puneți întrebări la interviu despre posibilitățile de evoluție, despre structura ierarhică, despre gradul de flexibilitate și profilul ideal al candidatului pe care îl caută. De cele mai multe ori veți auzi numai lucruri bune, însă trebuie să învățați să citiți printre rânduri. De multe ori s-ar putea să vă regăsiți într-un loc care nu vă reprezintă, dominat de indiferență și lipsă de pasiune, care vă poate tăia elanul sau diminua dorința de a face ceva semnificativ în proiectele în care sunteți implicați.

crossroads

2. Alegerea implicării reale într-o relație este probabil una dintre cele mai importante decizii din viață. Am citit în ”Curajul de a fi tu însuți” de Jacques Salome un pasaj care mi-a ramas în minte și în suflet: într-o relație ne angajăm nu doar să acceptăm și să apreciem ce este și ce are celălalt de oferit la monentul actual, ci și tot ceea ce poate el/ea sau noi înșine putem deveni, cu toate transformările și schimbările pe care le aduce timpul. La mijloc stau respectul de sine, respectul pentru celălalt și iubirea manifestată în ambele direcții. Alegerea în dragoste nu este pur rațională și nici nu ar trebui să fie, însă cred eu că ar trebui implicate un dram de deschidere, de cunoaștere și mai ales o doză sănătoasă de responsabilitate și grijă față de sine și față de celălalt.

3. Alegerea prietenilor e un proces prin care trecem aproape întreaga viață. Oamenii se perindă prin viețile noastre, creștem alături de ei, evoluăm în ritmuri mai mult sau mai puțin asemănătoare. Ne mutăm din orașele noastre de origine, ne facem noi prieteni, schimbăm joburi și colegi de apartament, călătorim și rămânem, dacă suntem norocoși, cu acel grup restrâns de prieteni care ar veni în miezul nopții oriunde am avea nevoie.

4. Alegerea principiilor pe care vrei să le urmezi în viață face parte atât din fundația caracterului fiecăruia, cât și din toate deciziile pe care le luăm de-a lungul anilor. Principiile sunt acel fir roșu pe care îl urmăm în zilele senine și cele cu furtună, care știm că ne va conduce întotdeauna la lumină. Sunt învățăturile pe care le primim și cele pe care le deprindem singuri. Sunt structura morală fără de care ne-am prăbuși fără speranță. Respectarea acestor principii ne va asigura un somn liniștit noaptea și respectul față de sine.

5. Alegerea cărților poate părea că nu-și are locul în această înșiruire, însă mie mi se pare că e esențial să ne alegem bine cuvintele pe care le lăsăm să ne intre în minte și în suflet. Fiecare dintre acestea va lăsa o urmă cu un grad oarecare de semnificație și ideal este să ne deschidem mintea către mai bine și mai frumos. Desigur, e un exercițiu ce se rafinează în timp și mai ales o disciplină care ar trebui să ne ajute să ieșim mereu în afara sferei preferințelor obișnuite.

Voi ce alegere importantă ați avut de făcut în ultima vreme?

Sting live in Bucuresti – muzica ce leaga generatii

Am așteptat acest concert cu sufletul la gură, fiindcă știam că o legendă ca Sting nu are cum să ofere un show mai puțin de nivelul excepțional. Și nu m-am înșelat nicio clipă.

Am ajuns la Romexpo pe ritmurile pieselor cântate de James Walsh, care ne-a impresionat prin forța vocii sale și prin căldura pe care o emana prin fiecare vers. A fost un start foarte bun, dat de acest artist care umplea doar cu vocea și chitara sa întreaga scenă.

Au urmat apoi Mike and The Mechanics, pe care i-am căutat pe Youtube imediat ce am ajuns acasă, fiindcă mi-au plăcut la nebunie piesele lor, mai ales “All I need is a miracle“. Cât timp ei au animat atmosfera, publicul a crescut ca număr și m-am bucurat să observ oameni de toate vârstele care se bucurau sincer de muzică. Întotdeauna am crezut că reușita unui concert live ține mult și de public, iar aseară publicul românesc a dovedit că a meritat acest show și că a știut să îl aprecieze.

Sting și-a făcut intrarea pe ”If I ever lose my faith in you”, pe care o puteți asculta mai jos. Bucuria de a-l vedea pe scenă pe artistul de 62(!) de ani a fost exprimată prin aplauze tumultuoase și zambete pe fețele tuturor. A urmat un șir lung de piese alese, care ne-au făcut să aplaudăm, să zâmbim, să dansăm sau să strigăm de bucurie. Am avut parte de o sonorizare perfectă, care ne-a dat ocazia să savurăm din plin piese precum aceasta:

Englishman in New York” a aprins spiritele și ne-a pregătit pentru ce urma. Voci impecabile, instrumentiști dintre cei mai talentați, sunete și senzații împletite într-o experiență muzicală desăvârșită.

Desert rose” și ”Shape of my heart” au fost primite cu emoție și urale, iar lucrul uimitor este că sex appeal-ul lui Sting e încă acolo, în ciuda vârstei sale, pe care nu o arată aproape deloc. Forța și sensibilitatea vocii sale m-au copleșit pe piesa ”Fragile”, pe care a cântat-o la revenirea pe scenă, în urma aplauzelor furtunoase. Mi-am înghițit lacrimile de emoție și m-am bucurat din plin de fiecare vers și fiecare acord.

Iar apoi, ca un final magic, aproape purificator, a venit ploaia.

sting live in bucharest 2013 (6)

Sunt fericită că am reușit să ajung la acest concert, că am avut onoarea să văd talentul unui om în deplinătatea desfășurării sale și că am împărtășit acest sentiment cu un public care iubește muzica adevărată.

Abia aștept noul său album, ”The Last Ship”, programat să fie lansat pe 24 septembrie. Acest album este inspirat de piesa de teatru cu același nume care va debuta pe Broadway în 2014. Sting e cu adevărat un artist împlinit. Dacă aveți răbdare să citiți pagina sa de Wikipedia, veți descoperi de ce, dacă nu erați convinși încă.

Vă invit să-i ascultați muzica atenți, pentru a descifra povestea din fiecare piesă, fiindcă fiecare este o mică operă de artă, cu un fir epic complex, trăiri, personaje și lecții de viață.

Mulțumim, Sting! You reminded us, again, how fragile we are.

Lynchburg Lemonade – how it’s made

Când mercurul se pregătește să spargă termometrul, printre furtuni și vânt, am găsit soluția perfectă pentru o seară specială. Am căutat acest cocktail în lung și-n lat prin oraș până vara aceasta, fiindcă foarte puțini barmani știu să-l facă. Și cei care știu, îl fac atât de bine, încât e posibil să devină singura limonadă pe care ți-o vei dori. Desigur, după ora 5 și în mod responsabil.

E vorba despre cokctailul meu preferat: Lynchburg Lemonade, desemnat cocktail-ul verii de către prietenii de la Jack Daniel’s Tennessee Whiskey. Fiindcă îmi place să încerc tot felul de combinații, mi-am cumpărat un shaker și toate cele necesare, iar aceasta a fost prima rețetă încercată. Degustătorii au declarat-o un succes!

Iată cum se face:

Mai întâi ai nevoie de rețeta originală, ce cuprinde câteva ingrediente, însă dintre cele mai bune.

lynchburg lemonade (1)

Apoi îți trebuie o sticlă din clasicul Old Nr. 7, fără de care nopțile de vară n-ar mai fi la fel.

lynchburg lemonade (3)

Începe să măsori cu grijă ingredientele.

lynchburg lemonade (2)

Și să le amesteci pentru a obține o delicioasă limonadă, with a kick.

lynchburg lemonade (4)

Pe care o poți savura alături de prieteni, oriunde ai fi. Because Mr. Jack knows how to throw a good party!

lynchburg lemonade (5)

Dacă ești curios să afli cum să prepari și alte cocktail-uri cu whiskey-ul nostru preferat, pe pagina Jack Daniel’s România vei găsi o mulțime de tips & tricks și evenimente la care îți vei dori să ajungi. Eu mă duc să-mi savurez limonada cu gheață. Dacă ai încercat-o, să ne spui și nouă cât de mult ți-a plăcut. 😉

Before sunrise/sunset/midnight

De ascultat drept coloană sonoră pentru articol.

Rar se întâmplă în zilele noastre să fim luați prin surprindere de opere cinematografice care aprind în noi scânteia unor idei și care ne fac să ne punem probleme și să discutăm despre ele multă vreme după ce le-am văzut. Așa a fost pentru mine trilogia de filme Before sunrise”, ”Before sunset” și ”Before midnight.

Le-am văzut pe toate în interval de o lună și un pic. Le-am savurat și le-am dezbătut alături de cel cu care împărtășesc aceeași viziune a lumii. M-a fascinat impactul unui film a cărui structura de rezistență este dialogul între doi oameni. M-a făcut să simt că timpul s-a oprit în loc, deși între filme s-au scurs câte 10 ani. Povestea m-a cucerit cu totul, fiindcă vorbește cu realism despre dragoste, despre găsirea ei, despre pierderea ei temporară și despre modul în care evoluează și se transformă.

Am apreciat filmele fiindcă nu idealizează, fiindcă vorbesc despre raporturile dintre oameni fără să fie pretențioase, fără să transforme totul într-un produs intens regizat. Naturalețea care transpare din jocul actorilor, dinamica incredibilă a dialogurilor și firul poveștii se țes în realitatea fiecăruia.

Jesse și Celine își trăiesc momentele de cumpănă din relația lor în timpul acelor momente ale zilei care sunt definite ca puncte ce transformă. Noaptea care se topește în zi, ziua care se sfârșește în noapte, începutul unei noi zile – toate sunt momente în care poți alege să pui capăt unui gând sau unei trăiri sau în care îți poți da frâu unui sentiment pe care să-l trăiești cu intensitate. Filmul este și despre alegeri, despre importanța unei vieți emoționale sănătoase, despre găsirea iubirii și mai ales despre ceea ce urmează după. Mi-a plăcut atât de mult modul în care întreaga echipă din spatele proiectului a decis să încheie această trilogie, încât aș revedea filmul oricând.

Am fost prinsă de farmecul său ca de o vrajă și știu sigur că nu mi s-a întâmplat doar mie. Deși filmul se terminase de câteva minute bune, nimeni din sala de cinema nu se ridicase de pe scaun. În mintea noastră încă roiau întrebări și răspunsuri, conversații pe care le purtam cu noi înșine.

Fără efecte speciale, fără machiaj pretențios, decoruri scumpe sau replici prețioase – această trilogie te va face să-ți dorești să trăiești din nou și din nou acel sentiment unic al apropierii pe care îl ai când te deschizi cuiva cu adevărat, când ai o conversație cu adevărat semnificativă, când cuvintele își găsesc ecou în celălalt.

Vă recomand cu drag să vedeți cele trei filme și să-l prindeți pe ultimul la cinema. Încă mai rulează la Cinema City, de unde puteți pleca și cu o mulțime de premii acasă.

Dacă ați văzut deja filmul, aștept cu mare interes să-mi spuneți cum vi s-a părut.

tumblr_mdcp7dSkCv1qm831xo1_500

Festivalul pe care regret ca l-am ratat

Dacă e ceva ce mi-aș dori foarte mult este să am timp să ajung la toate concertele și festivalurile la care visez. Experiența de a participa la un concert trece dincolo de simpla plăcere a muzicii mixate sau cântate de artistul sau artiștii preferați.

De fiecare dată când aleg să merg la un festival sau la un concert, încerc să învăț cât mai multe despre tacticile specifice profesiei mele:
– comunicarea înaintea evenimentului
– interacțiunea cu publicul
– gestionarea situațiilor de risc și criză
– mobilizarea comunității iubitoare de un anumit gen de muzică
– implicarea sponsorilor
– activările pe care le pun la cale brandurile la eveniment
– lucruri de țin de logistică și amenajarea spațiului
– proiectarea unui spațiu prietenos pentru masele de fani
– recompensarea celor mai pasionați dintre acești fani
– modul în care brandurile înțeleg și explorează relația potențială între compania lor și fanii pasionați ce pot deveni ambasadori de brand
– crowd control
– brandingul artiștilor etc.

Mă uit cu atenția la fiecare dintre aceste detalii, pentru că toate trebuie să funcționeze împreună ca un organism viu pentru a crea o experiență de neuitat. Am avut privilegiul de a trăi câteva astfel de experiențe și pot spune că, la final, m-aș fi dus să le mulțumesc organizatorilor și artiștilor pentru a fi trăit una dintre cele mai frumoase nopți din viața mea.

Anul acesta a apărut un nou festival în peisajul evenimentelor autohtone, despre care am citit și auzit doar lucruri bune. E vorba de Electric Castle, care a avut loc la sfârșitul lunii iunie, lângă Cluj Napoca. Un line-up impresionant, un spațiu ca de poveste și o organizare excelentă au făcut din Electric Castle Festival ”the place to be”.

Din păcate, anul acesta nu am reușit să ajung, dar cu siguranță voi compensa anul viitor. Și știu că nu sunt singura care gândește astfel. Mai ales când motivația este dată de cel mai reușit clip posteveniment pe care l-am văzut realizat vreodată la noi (de văzut in HD):

Ne vedem la anul la Cluj?

Heineken Experience – BE the beer!

În toată facultatea mea și munca în domeniu, nu știu să fi auzit prea des despre conceptul de muzeu de brand. Înainte să plec la Amsterdam, mi s-a recomandat că neapărat să ajung la Heineken Experience, fiindcă e un must-see. Și n-am avut nevoie să mi se spună de două ori, fiindcă deja sunt fană a brandului și consumatoare loială a acestuia. Am descoperit ulterior că e o idee foarte bună să-ți începi ziua cu acest obiectiv, fiindcă garantez că vei fi vesel(ă) și plin(ă) de entuziasm pentru ore în șir, nu datorită berii consumate, ci datorită atmosferei de acolo. Dar să nu ne grăbim. 🙂

IMG_20130712_122017

Ca toate brandurile de succes, Heineken a fost creat dintr-o pasiune puternică. Fondatorul, Gerard Adriaan Heineken, este unul dintre antreprenorii care au construit o valoare ce rezistă de-a lungul timpului, datorită unei tradiții puternice, a unei familii unite în jurul unui ideal ce încorporează respect pentru consumatori și pentru munca angajaților lor. Muzeul te poartă prin istoria brandului pe nesimțite, prin intervenții scurte și jucăușe a unor personaje foarte carismatice. Așa poți să înțelegi valoarea sticlelor și medaliilor expuse, una dintre ele chiar de la Expoziția Universală de la Paris din 1875, iar apoi ți se explică procesul de creare a berii Heineken, cu ingredientul secret: drojdia de tip A descoperită de H. Elion pentru Heineken. Ba chiar compania olandeză a fost printre primele care a propus reciclarea sticlelor (pentru construcția de case chiar!), lucrând încă de la începuturile sale pentru a proteja mediul înconjurător.

IMG_1647

Punctul culminant al experienței este momentul în care devii tu însuți bere. Poate sună ciudat, însă din dorința de a nu vă strica surpriza când ajungeți acolo, nu vă voi dezvălui în ce anume constă acest moment. Trebuie să vă spun însă că este plin de energie, mișcare și râsete și veți ieși de acolo cu un mare zâmbet pe față.

IMG_1651

Și fiindcă acest moment vă va face o poftă teribilă de bere rece, urmează o degustare plină de învățăminte interesante, precum care e rolul spumei din paharul de bere.

IMG_1660

Următorul pas e incursiunea în lumea de brand Heineken: într-o cameră cu tavan din sticle de bere sunt plasate ecrane uriașe pe care rulează cele mai distractive spoturi publicitare ale mărcii. Pregătește-te apoi de un labirint distractiv, cu oglinzi, scris cu lumină, neoane fluorescente, un joc de DJ Hero, un vagon de tren ca cel din spotul cu James Bond și un perete din sticle de bere.

replace

Și dacă vrei să ai o opțiune de back-up pentru carieră, poți învăța să torni bere la draft ca un profesionist și să-ți iei și diplomă pentru asta. Apoi o să te bucuri de o nouă degustare de bere rece, pe ritmuri de piese antrenante, în timp ce călătorești în toată lumea prin intermediul imaginilor ce se succed pe ecranele din cameră. Pe masă vei avea harta lumii, care îți indică în ce țară te afli. Iar ori de câte ori vei pune un pahar de Heineken pe acea masă, un coaster branduit își va face apariția. Detaliile atent gândite fac din Heineken Experience un spațiu care te face să-ți crească și mai mult respectul și admirația față de acest brand uriaș.

Brand store-ul de la final este plin de goodies și poți chiar să-ți personalizezi sticle, pahare sau halbe cu numele dorit. Am plecat de acolo cu entuziasm și o doză mare de energie, dar, mai mult decât atât, mi-am spus în sinea mea că mi-ar plăcea tare mult să lucrez pentru brandul Heineken! Am fost complet încântată de povestea companiei, de pasiunea oamenilor de acolo și de farmecul unui brand de bere care e mult, mult mai mult decât atât.

IMG_1682

Trebuie neapărat să ajungeți și voi acolo, fiindcă sunt sigură că veți înțelege exact despre ce vorbesc. Proost!