Deadline-ul – acest animal păros și înfricoșător

Recent m-am confruntat cu veșnica problemă care ne mănâncă zilele tuturor: lipsa de organizare (din partea altora). Cel mai des întâlnit în proiectele importante, deadline-ul îi sperie pe cei mai mulți dintre noi. Unii îl ignoră, unora li se pare un termen pretențios și pe alții îi traumatizează. Când se comportă însă frumos, toată lumea e fericită.

Cum facem să nu ne punem singuri bețe-n roate când vine vorba de a stabili un termen de predare? Am câteva idei, adunate din experiență, după cum urmează.

De ce ne trebuie deadline-uri?

Eu cred că avem nevoie de planificare nu doar pentru că sunt eu un semi-control freak, ci pentru că altfel ar fi un haos total (și nu mai avem nevoie de o doză în plus de randomness, având în vedere societatea în care trăim). Cu cât ai mai multe lucruri de făcut, cu atât mai multă nevoie ai să știi când trebuie să livrezi și ce.

Cum stabilești un deadline?

Păi ar trebui să ții de cont de o serie de aspecte esențiale:

– cât de importantă e activitatea printre celelalte lucruri pe care le ai de făcut
– cât timp îți trebuie pentru a rezolva problema/task-ul
– viteza cu care lucrează ceilalți parteneri de proiect (dacă ai așa ceva)
– calitatea care se așteaptă de la tine
– dacă ai nevoie de timp pentru research pentru a realiza respectivul proiect
– etapele pe care trebuie să le parcurgi în cadrul proiectului (este util să stabilești termene de predare fracționate, ca să te ajute să nu se înghesuie prea multe de făcut spre final)
– alți factori exteriori care pot determina prelungirea perioadei de lucru.

Nu uita să-ți lași o marjă de eroare în caz că intervine vreo problemă. De asemenea, ar fi util să folosești reminders, atât pentru tine, cât și pentru colegii/partenerii tăi de proiect, ca să preîntâmpini scuzele de tipul ”n-am avut timp”, ”am uitat” etc.

Dacă ești tipul de om care amână și lasă lucrurile pe ultima sută de metri, poate ar trebui să-ți stabilești un deadline mai scurt, ca să te forțezi să rezolvi lucrurile mai repede.

Ce faci când celălalt nu respectă deadline-ul?

Asta mi s-a întâmplat mie recent, în privința unui atestat pe care trebuia să-l iau în cadrul masteratului, pe lângă diploma de absolvire. Facultatea nu a stabilit de la început un deadline clar pentru proiect, nu s-a discutat cu studenții despre detaliile care ne erau necesare, nu ni s-a răspuns la mailuri și la solicitări.

Rezultatul? Din cei mulți care se înscriseseră inițial pentru acest atestat au rămas 4 sau 5. Eu am ales să pregătesc proiectul pentru anul viitor, fiindcă nu-mi plac lucrurile făcute prost și în grabă, iar volumul de lucru care-mi rămânea de făcut într-o săptămână era atât de mare, încât îmi era fizic imposibil să duc totul la bun sfârșit.

Însă nu în toate cazurile poți amâna proiectul pentru o altă perioadă. Așa că vă întreb, voi cum reacționați când oamenii cu care lucrați își încalcă deadline-ul și vă pot pune într-o poziție proastă?

Sursa foto.

Cum a fost la Bon Jovi? Impresionant!

Cred că termenul care descrie cel mai bine concertul de aseară a celor de la Bon Jovi este excepțional! Emoționant, copleșitor, vibrant, exploziv – așa cum trebuie să fie un concert pe care să nu-l uiți niciodată. Și, oricât de mult mi-ar plăcea și alte genuri de muzică, nimic, dar absolut nimic nu se compară cu un concert rock!

Deși nu sunt o fană devotată a trupei, am crescut cu multe din piesele lor, fiindcă muzica lor sinceră, plină de sentiment, de vigoare mi-a ajuns la suflet în momente cheie ale vieții mele. În momentele așa cum a fost cel de aseară.

Deși am ajuns cu ceva întâziere la concert, ca în povestea clipului ”It’s my life”, m-am bucurat de două ore și ceva de muzică desăvârșită! Scena impresionantă, desfășurarea imensă de forțe, ecranul uriaș, montajul filmării live, oricât de impresionante, au fost doar decorul pentru adevărata valoare din seara trecută: Bon Jovi. Cu aproape 30 de ani de hit-uri în spate, sute de concerte, milioane de albume vândute și miliarde de fani, Bon Jovi continuă să facă istorie, iar ieri seară am scris și noi o pagină din ea.

A fost una dintre cele mai frumoase senzații din lume să facem backing vocals pentru unul dintre cei mai talentați artiști pe care mi-a fost dat să-l văd. Jon are o voce impecabilă, susținută perfect, care sună chiar mai bine live decât înregistrată. Forță, pasiune extremă, profesionalism desăvârșit – perfecțiune! Acordurile de chitară ne-au dat fiori și beat-urile puternice ne-au făcut să cântăm fiecare vers, până aproape am rămas fără voce.

Bon Jovi ne-au trecut prin istoria muzicii lor, ne-au emoționat, ne-au exaltat, ne-au făcut să batem din palme la unison și să faci asta cu peste 50.000 de oameni este cu adevărat ceva incredibil! Rock stars sunt clar inspirația pentru orice artist, fiindcă au ceva magic în prestația lor, în forța pe care o emană, ceva care nu seamănă cu nimic din ce am mai simțit până acum.

Am trăit și unul dintre cele mai romantice clipe din viața mea aseară, când Bon Jovi au cântat ”Always”, fiindcă a fost momentul perfect, împărtășit cu intensitate cu cineva foarte special. Cu siguranță nu voi uita această noapte niciodată și e minunat că 50.000 de oameni au aceste amintiri.

Se pare că și celor de la Bon Jovi le-a plăcut la noi, fiindcă au postat asta pe pagina lor oficială de Facebook:

Iată și set list-ul de aseară, ”furat” de la Metropotam.ro:

Raise Your Hands
You Give Love A Bad Name
Born To Be My Baby
We Weren’t Born To Follow
Lost Highway
Runaway
It’s My Life
In These Arms
We Got It Going On Lost
Captain Crash And The Beauty Queen From Mars
Bad Medicine
When We Were Beautiful
Bed Of Roses
I’ll Be There For You
Who Says You Can’t Go Home
Sleep When I’m Dead
Saturday Night
Have A Nice Day
Keep The Faith

Bis:

Dry County
Wanted Dead Or Alive
Bloond on Blood
Livin’ On A Prayer
Always
These Days
Twist And Shout

Mulțumim, Bon Jovi, pentru o lecție de muzică, pentru o experiență de neuitat, pentru că știți să ne aduceți aminte că cel mai important lucru în viață sunt oamenii și trăirile pe care le împărtășim cu ei!
Mulțumesc încă o dată Ciuc Premium pentru bilet și pentru șansa de a face parte din această experiență fantastică!

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=FBAaKE2pKdU[/youtube]

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=zv6ZPnNWVqU[/youtube]

Sursa foto.

King Julien e la noi la Zoo!

True story! Nu credeam că o să-l văd curând pe personajul meu preferat de desene animate, aka King Julien, în carne, oase și blană, dar viața e surprinzătoare. Nu mai puțin de 5 lemurieni au zburat direct din Madagascar și au aterizat la Zoo Băneasa, unde fac pe fermecătorii în fața camerelor video.

Dacă vă credeați agili, să-i vedeți pe Ajambul, singurul mascul, și haremul lui, format din Makina, Shanika, Zumbalina şi Ebela. Aruncați un ochi pe feed-ul video live și vă asigur că o să vă îndrăgostiți de animăluțele astea simpatice. Eu aș vrea unul drept animal de casă, dar știu ca nu se poate, însă stau cu ochii pe ei, ca să-i prind când dansează. 🙂 Desigur, ca niște vedete ce sunt, lemurienii au stat și la pozat, mai ceva ca niște fotomodele. A ieșit o galerie foto de mai mare dragul.

Dacă nu vreți să scăpați nicio mișcare a găștii de lemurieni, puteți să mai aruncați câte un ochi pe pagina de Facebook a Digital Zoo, unde veți găsi o grămadă de poze super simpatice!

Nu știu dacă voi știți, dar Digital Zoo există în România de prin 2009 și e un proiect care mi s-a părut inovator și cu mare potențial de când a luat naștere. Susținut de România, Animal Planet şi Grădina Zoologică Bucureşti și realizat de Graffiti PR, Digital Zoo e un concept educațional unic, care vrea să aducă mai aproape de public animalele de la zoo, lucru care mie mi se pare de apreciat.

Cred că vreau să revăd Madagascar. Sau, mai bine, vreau la zoo! 😀

Să știi când să renunți

Poate unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am învățat în ultimii doi este cât de important este să știi să te concentrezi asupra lucrurilor cu adevărat importante. Bineînțeles, am învățat asta the hard way, fiindcă sunt genul de om căruia îi place să să-și asume responsabilități cât poate duce și un pic peste. În mod obișnuit, ar fi un lucru bun, însă are dezavantajele lui. citeste mai departe →